Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

FOTO Adevărata faţă a Hunedoarei din 1960. Oraşul oţelului a fost copleşit de muncitori, iar mii de oameni locuiau în cartierele de barăci insalubre

1
25 May 2016 23:24:55
Autor: Daniel Guţă
Hunedoara în anii 1960. fotohd.wordpress.com.
Hunedoara în anii 1960. fotohd.wordpress.com.

Un document cu caracter secret în anii 1960, păstrat în prezent la Arhivele Naţionale – Judeţul Hunedoara, oferă informaţii preţioase şi mai puţin ştiute despre istoria recentă a Hunedoarei. La sfârşitul anilor 1950, autorităţile din Hunedoara se confruntau cu o situaţie ieşită din comun: oraşul devenise supraaglomerat, iar în ciuda investiţiilor masive, administraţia făcea faţă cu greu creşterii populaţiei.

Hunedoara se înfăţişa la începutul anilor 1960 drept unul dintre cele mai aglomerate oraşe ale României, potrivit unui document secret al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, din cadrul Ministerului Industriei Grele. Raportul reprezenta un studiu privind soluţiile de termoficare a oraşului, iar documentele sale erau oferite detalii mai puţin ştiute despre situaţia administrativă a oraşului Hunedoara, aflată la acea vreme în plină dezvoltare industrială.

Potrivit studiului aflat la Arhivele Judeţului Hunedoara, populaţia oraşului şi a satelor dependente administrativ (Boş, Buituri, Groşi, Răcăştie şi Zlaşti) a crescut de la 8464 locuitori în 1948 la 36.498 în 1956, ceea ce reprezenta cea mai mare creştere dintre toate oraşele ţării (423 la sută).

„De menţionat că a crescut populaţia oraşului propriu-zis, în timp ce satele componente ale oraşului descresc continuu, de unde denotă că populaţia este atrasă spre oraş, cu posibilităţile sale de muncă”, afirmau autorii studiului.

Populaţia în continuă creştere
În 1959, cu tot cu Peştişul Mare, către care se dezvolta zona industrială, Hunedoara număra cifra de circa 41.000 de locuitori.

„Din aceştia circa 24.500 reprezintă populaţia de bază, circa 3.500 populaţia de deservire şi circa 13.000 întreţinuţi. De remarcat grupa de deservire care este redusă şi oglindeşte un nivel de trai încă prea scăzut. În plus, zilnic, 3.400 de muncitori fac deplasarea în oraş, ei locuind în localităţile învecinate”, informau autorii studiului.

Autorităţile pregăteau sistematizarea oraşului, care urma să includă drept cartiere satul Buituri şi satele Răcăştie şi Peştiş, dar excluzând satele Zlaşti, Boş şi Groş. În Hunedoara o parte din populaţia de bază o reprezintau constructorii. Estimările arătau că numărul lor urma să crească brusc până în 1961 la circa 26.500 de locuitori, când principial combinatul urma să fie terminat, după care prin plecarea constructorilor va scădea la circa 20.000, urmând apoi o creştere lentă în timp.

„Populaţia totală a oraşului e prevăzută a ajunge în 1965 la circa 48.000 de locuitori, în ipoteza producerii a un milion de tone de oţel pe an sau 52.000 de locuitori, în ipoteza producerii a circa 1,5 milioane de tone de oţel pe an şi va creşte continuu până în 1970, când va ajunge la 60.000, respectiv 70.000 de locuitori”, arătau previziunile specialiştilor.

Oraşul supraaglomerat
În Hunedoara media spaţiului locativ în 1959 era de doar patru metri pătraţi pe locuitor, ceea ce reprezinta jumătate din norma sanitară. O parte a populaţiei locuia în barăci. „Acest spaţiu locativ restrâns este şi foarte inegal distribuit, din cauza numărului mare de locuinţe provizorii şi semipermanente (baracamente), ce cuprind 13.000 de muncitori constructori. Investiţiile recente nu au reuşit să ţină pasul cu creşterea populaţiei, determinată de dezvoltarea industriei siderurgice şi îndeosebi de construirea ei”, se arăta în studiul din 1959.

Autorii proiectului de termoficare constatau că s-au construit o serie de apartamente, în ultimii ani numărul lor fiind mai redus, pentru că erau necesare şi investiţii în străzi şi lucrări edilitare. „Concomitent au fost construite tabere de baracamente şi o serie de clădiri, precum fabrica de pâine, centrala PTTR, Spitalul de Contagioşi, cantina, şcoli profesionale etc. Lipsesc cu desăvârşire hotelurile. S-au construit de asemenea un club, o sală de spectacole. Şcolile elementare şi medii au rămas în majoritate tot cele vechi pe terenuri şi în locuinţe neîncăpătoare. Instituţiile pentru copii sunt în majoritate amenajate provizoriu în foste case de locuit”, se arată în documentele păstrate la Arhive.

Terenurile de sport erau insuficiente. Singura arenă bine amenajată în 1959 nu făcea faţă solicitărilor tineretului. Staţionarul medico-sanitar al Combinatului era instalat în fosta mănăstire a Franciscanilor, iar alte staţionare medico sanitare au fost organizate în barăci. Nu exista o baie publică, iar reţeaua de alimentaţie publică era încă dificilă în privinţa localurilor, informau realizatorii studiului.

Hunedoara i-a uimit pe americani
Oraşul supraaglomerat al acelor vremuri era remarcat şi într-un reportaj publicat în The New York Times, în 1 februarie 1959, care oferea explicaţii pentru una dintre cele mai uimitoare transformări din România anilor 1950, cea a orăşelului Hunedoara într-un mare centru siderurgic. Reportajul semnat de M. S. Handler a purtat titlul: „Noul oraş al oţelului se ridică în România - Uzinele construite de sovietici au produs un milion de tone anul trecut”, iar autorul relata următoarele:

„În Hunedoara, căruţele primitive ale ţăranilor, trase de cai uscăţivi şi istoviţi, împart aceleaşi drumuri cu marile camioane din Cehoslovacia. Ţăranii care au rămas ataşaţi pământurilor încă poartă căciulile negre din blană, în formă de pâlnie, pantaloni strâmţi ţesuţi acasă sau în fabrici. Localnicii mai săraci îşi învelesc picioarele în bucăţi de pânză sau poartă pantaloni de tip albanez ţesuţi acasă. Femeile lor se îmbracă în fuste largi, veste din lână făcute de ele, poartă baticuri şi încălţări de lână sau cauciuc. Agricultorul care şi-a părăsit pământurile pentru a munci în uzină a căpătat rapid un aspect de orăşean. Fiul lui pare să fie fi făcut saltul în mai puţin de zece ani. Văzând tineri şi pe soţiile lor dansând rock and roll şi jazz la restaurantul combinatului, unui străin i-ar fi greu să îşi imagineze cum a avut loc această transformare atât de repede”, scriau cei de la The New York Times.


Vă recomandăm şi:

Hunedoara în zorii comunismului: „murdăriile aruncate pe străzi stau zile întregi neridicate şi transformă oraşul într-un coşmar urât”

Arhivele judeţului Hunedoara păstrează mărturii inedite din Hunedoara pitorească a anului 1949. În zorii comunismului în Hunedoara locuiau 8.000 de oameni, iar oraşul făcea primii paşi în marele proiect al industrializării din timpul regimului comunism.

Primul ambasador al SUA care a vizitat Hunedoara în comunism: americanul plimbat prin castel şi combinat a rămas uimit de sporul populaţiei

În martie 1972, la un deceniu după ce primise vizita liderului URSS Nikita Hruşciov, oraşul Hunedoara a fost gazdă, pentru o zi, a ambasadorului american Leonard Carpenter Meeker (1916 – 2014). Autorităţile locale s-au mobilizat pentru a-i face vizita cât mai plăcută.

Cât de poluată a fost Hunedoara în „Epoca de Aur”: gazele toxice şi praful îi îmbolnăveau pe localnici, în timp ce Deva se bucura de aer curat

Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost, nu doar unul dintre „motoarele” industriei grele din România, dar şi principala sursă de poluare pentru oraşul care avea în perioada regimului comunist 80.000 de locuitori. Un studiu realizat în anii 1970 arăta Hunedoara era cel mai poluat oraş din zonă, în timp ce locuitorii Devei se bucurau de aer curat, în ciuda învecinării cu Termocentrala Mintia.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

marius cristian
26.05.2016, 09:55:36

Constructia locuintelor nu avea cum sa tina pasul cu ritmul industrializarii accelerate , si-n plus majoritatea celor veniti la munca cu familii cu tot erau din zone rurale unde traisera in conditii asemanatoare. Oare o fi mai bine acum cand ditamai combinatul strategic a ajuns o ruina cu relief pseudo-selenar?

+2 (2 voturi)
Modifică Setările