FOTO Amintirile triste din „Epoca de Aur“. Relicvele comunismului au rămas la loc de cinste în oraşele din Valea Jiului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Privite cu nostalgie sau cu indiferenţă de localnici, numeroase monumente care amintesc de perioada comunistă au supravieţuit trecerii timpului în oraşele Văii Jiului. „Relicvele” închinate „Epocii de Aur”, privite cu mare curiozitate de turişti, au rămas pete de culoare în peisajul cenuşiu al aşezărilor miniere.

Deceniile de comunism au lăsat o amprentă de neşters peste Valea Jiului. Cei care ajung în oraşele miniere încă pot găsi, numeroase opere dedicate regimului comunist.

Statui ale minerilor stahanovişti, cu înfăţişări robuste, fresce imense care omagiază viaţa muncitorimii din anii 1970, rămăşiţe bine conservate ale vechilor magazine alimentare şi cofetării în faţa cărora localnicii se încolonau înainte de 1989 în aşteptarea aprovizionării, sigle sovietice şi steme ale României Socialiste, toate împodobesc vechile cartiere cenuşii ale oraşelor din Valea Jiului. Multe astfel de reprezentări specifice aşa-numitei „Epoci de aur” au ajuns în ruină, dar reuşesc încă să stârnească nostalgia localnicilor şi curiozitatea străinilor.

Aninoasa – basorelieful ciudat de la intrarea în mină
Turiştii care vizitează Aninoasa, considerat cel mai sărac oraş al Hunedoarei, locuit de 5.000 de oameni, ajung în mijlocul unui peisaj urban aproape neschimbat faţă de anii 1980. Doar forfota din trecut a maşinilor şi a oamenilor care se îndreptau spre mina de cărbune de la marginea oraşului s-a stins, în schimb, puţine lucruri au împrospătat priveliştea tristă a Aninoasei. Mina s-a închis din 2006, iar clădirile ei pustii se dezvăluie sub forma unei aşezări-fantomă. Cei care se plimbă printre ruine pot vedea, deasupra fostei intrări principale în subteran, un basorelief imens, în care sunt reprezentaţi artistic muncitorii, minerii şi utilajele folosite la extracţia cărbunelui.

image

„Fresca datează din anii 1970, când Aninoasa era renumită pentru cărbunele de calitate de aici. Era o adevărată mândrie pentru noi, cei care intram în mină, să o privim. Acum e scorojită, dare a rămas încă întreagă, spre deosebite de restul construcţiilor, şi e o amintire de preţ a anilor în care noi, cel puţin, am trăit mai bine”, povesteşte Ioan Rusu, un fost miner, care îşi paşte vacile în curtea fostei exploatări miniere. În jurul basoreliefului scoroojit de inspiraţie sovietică, alte clădiri ale vechii mine de cărbune, pustii sau transformate în depozite de haine second-hand, poartă ca peceţi stele ale URSS şi picturi murale ce aduc aminte de anii comunismului. Aninoasa a devenit în ultimii ani un oraş de pensionari, cu copii plecaţi la muncă în Occident, un loc în care bătrânii îşi deplâng soarta, amintindu-şi cu nostalgie de Nicolae Ceauşescu.  

image

Vulcan – Vizitaţi Alimentara
Un fost cartier muncitoresc din Vulcan, cu blocuri ridicate în anii 1960, oferă una dintre cele mai ciudate privelişti ale oraşului. De aproape patru decenii, firma „Vizitaţi Alimentara” tronează de-asupra spaţiilor goale ale fostului mare complex de alimentaţie publică din oraş. Fostul magazin închis de mai mulţi ani, unul dintre puţinele locuri din Vulcanul comunist unde se găseau mezeluri, a devenit o atracţie turistică stranie. „Străinii opresc şi îşi fac poze sub inscripţia „Vizitaţi alimentara” şi sub cea alăturată cu „Carne”. Noi ne amintim de cozile interminabile de aici”, spune Valer Lăcătuş, un pensionar din cartier. În apropierea blocului construit în anii 1970 care adăpostea fosta alimentară comunistă, un liceu a devenit, de asemenea, loc de popas. Un perete de două etaje a rămas împodobit cu un mozaic colorat, care înfăţişează portretul unui miner cu trăsături robuste şi alţi câţiva oameni ai muncii – un basorelief considerat în trecut un omagiu adus vieţii din comunism a minerilor.

image

Uricani – Statuile comuniste
Oraşul Uricani, cu 8.500 de lucuitori, se înfăţişează turiştilor într-o atmosferă stranie. Este cea mai izolată localitate a Văii Jiului, unde trenurile de călători nu au mai ajuns nici măcar în „Epoca de Aur” a industriei miniere. Cartierele muncitoreşti din Uricani, cu blocuri ridicate în anii 1960, au rămas împodobite, la colţ de stradă, cu vagonete de mină, în semn de preţuire a vremurilor dinainte de 1989. Vagonetele roşii, în care au fost plantate panseluţe, pălesc în faţa statuilor devenite cu timpul emblemle oraşului. Una dintre ele veche din anii 1960,  înfăţişează doi mineri stahanovişti. Unul poartă la piept ciocan pneumatic şi salută cu onoruri, privind spre Răsărit, iar celălalt strânge un braţ de flori colorate. „În Uricani, mulţi sunt cei care iubesc acest monument şi amintirea lui Ceauşescu, pentru că acesta n-ar fi închis minele”, crede pensionarul Ludovic Bara, un client al birtului din spatele statuii. La câţiva metri de monumentul scorojit de timp, o altă statuetă, la fel de veche, concepută şi ea în stilul realismului-socialism, înfăţişează un cuplu de dansatori în costume tradiţionale. Cele două „relicve” nu au fost vandalizate niciodată în cele cinci decenii de existenţă, semn că oamenii le-au preţuit.

image

Fresce şi statui dedicate minerilor, ridicate în comunism, pot fi văzute la loc de cinste în toate oraşele Văii Jiului, dar şi în alte oraşe hunedorene. Cele mai celebre astfel de reprezentări de inspiraţie sovietică pot fi găsite în gara municipiului Hunedoara. Sunt două tablouri în care sunt înfăţişaţi oţelarii din combinatul siderurgic al anilor 1950 şi localnicii petrecând pe dealurile de la marginea oraşului. În toate cazurile, autorităţile locale nu au într-un demers fie pentru conservarea lor, fie pentru înlăturarea lor.

image

Vă recomandăm şi:

Problema „jupânilor eterni“ ai Văii Jiului: primarii cu probleme penale care au condus decenii întregi oraşele de la polul sărăciei

Una dintre cele mai sărace regiuni ale României, Valea Jiului a oferit un tipar aparte pentru preferinţele electorale ale localnicilor: oraşele miniere au avut primari înstăriţi, cu câte patru – şase mandate, care însă, în multe cazuri, s-au dovedit corupţi. Ultimul primar din Valea Jiului ale cărui infracţiuni au fost dovedite în instanţă este Ilie Botgros, fost primar timp de 20 de ani al oraşului Aninoasa.

Ziua neagră a Văii Jiului: 26 de ani de la sângeroasa mineriadă care a prevestit declinul oraşelor miniere

Se împlinesc 26 de ani de la cea mai violentă mineriadă pornită din Valea Jiului. Evenimente din iunie 1990 au lăsat urme adânci asupra comunităţilor din sudul judeţului Hunedoara, dar şi numeroase semne de întrebare.

FOTO Secretele adăpostului antiatomic construit pentru a salva Hunedoara de bombele americanilor. Mega-construcţia subterană din vremea Războiului Rece

Adăpostul antiatomic din Hunedoara a rămas, la peste jumătate de secol de la crearea lui, unul dintre cele mai misterioase locuri din municipiu: un obiectiv fascinant prin secretele şi imensitatea sa, care în viitor ar putea deveni o atracţie turistică importantă.

Mitul oţelarului Ştefan Tripşa, eroul Muncii Socialiste pe care comuniştii l-au transformat într-un personaj fabulos

Ştefan Tripşa a fost unul dintre cele mai cunoscute personaje din trecutul comunist al Hunedoarei. A devenit celebru în anii 1960, după ce a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste – RPR, pentru performanţele sale în Oţelărie. În anii 1960, noul erou stahanovist a fost răsfăţatul presei, al publiciştilor şi al autorităţilor, care l-au transformat într-un oţelar legendar, cu calităţi fabuloase.

Catastrofa de la Certej, cu 89 de morţi, în notele secrete: ultimele cadavre au fost scoase din mâlul de steril după opt zile

Aroape 100 de oameni au murit în urma celei mai mari catastrofe miniere din ultima jumătate de secol. În dimineaţa de 30 octombrie 1971, mâlul toxic din iazul de decantare al Exploatării miniere de la Certej – Săcărâmb a înghiţit un cartier muncitoresc. Arhivele fostei Securităţi păstrează o serie de note informative despre urmările tragediei colective şi despre modul cum au reacţionat autorităţile în faţa acesteia.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite