FOTO Cum arătau cele mai frumoase oraşe ale românilor din urmă cu un secol. Unde se afla „plămânul României”
0La începutul secolului XX, marile oraşe ale ţării se aflau în plin proces de modernizare, iar clădirile publice ridicate în acele vremuri au rămas printre cele mai valoroase edificii istorice.
La începutul anilor 1900, oraşele mari ale României au trecut prin ample procese de modernizare, în timpul cărora au fost ridicate unele dintre cele mai impunătoare clădiri publice, construcţii care şi-au păstrat de-a lungul timpului valoarea arhitecturală.
Bucureşti – oraşul marilor palate
Cel mai modern oraş al României din urmă cu un secol era Bucureşti. Era un oraş vesel, inundat de verdeaţă, potrivit mărturiilor vremii. Capitala impresiona prin numărul mare de edificii publice ridicate în ultimele decenii ale secolului XIX, multe cu contribuţia importantă a unor meşteri şi arhitecţi străini. Printre acestea se numără Palatul Băncii Naţionale, Palatul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, Palatul Bursei de Efecte şi Mărfuri Palatul de Justiţie şi Palatul Poştelor.
Iaşi – capitala din Moldova
În urmă cu un secol, Iaşi avea peste 60.000 de locuitori, iar în vremea celui De-al Doilea Război Mondial, pentru doi ani, până în noiembrie 1918, autorităţile române şi familia regală s-au refugiat aici, în capitala României neocupate. Dintre numeroasele edificii care îmbogăţeau la acea vreme peisajul oraşului, cel mai impresionant era Palatul Culturii. A fost construit în perioada 1906 - 1925, după planurile arhitectului Ion D. Berindey în perimetrul fostei curţi domneşti medievale moldoveneşti.
Timişoara, oraşul tramvaielor electrice
Timişoara de la începutul secolului trecut se număra printre oraşele moderne din Europa acelor vremuri. Oraşul cu peste 70.000 de locuitori devenise nod de cale ferată având una dntre cele mai frumoase gări, er iluminat electric, iar pe bulevardele asfaltate ale sale circulau tramvaie electrice. După război, oraşul devenise un centru universitar care atrăgea tineri veniţi la studii din toate colţurile ţării.
Constanţa – „plămânul României”
La începutul secolului trecut, Constanţa se afla în plin proces de dezvoltare urbanistică. Oraşul pe care regele Carol I îl numise „plămânul României” devenise portul principal al României după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă, în 1895. Multe dintre edificiile sale cu valoare istorică au fost bombardate, însă, în timpul Primului Război Mondial, una dinter cele mai reprezentative fiind Cazionul de pe malul mării, construit în anii 1900.
Craiova modernizată la îneput de secol
În urmă cu un secol, Craiova avea peste 50.000 de locuitori, fiind al doilea oraş ca mărime în Ţara Românească după Bucureşti, iar în anii Primului Război Mondial devenise un important centru militar. Cel mai impresionant edificiu ridicat în Craiova acelor vremuri era Palatul administrativ. Clădirea şi piaţa din faţa ei au fost înfiinţate în primii ani ai secolului al XX-lea după planurile arhitectului Petre Antonescu, pe locul unui vechi cartier de magherniţe, care fusese demolat.
Se încarcă comentariile...
