Ne Boisa, „perla” medievală a arhitecturii militare. Secretul celui mai puternic fort din Castelul Corvinilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Turnul Ne Boisa
Turnul Ne Boisa

Ridicat în urmă cu şase secole, Turnul Ne Boisa se distinge în ansamblul Castelului Corvinilor. A suferit de-a lungul timpului, cele mai puţine amenajări, astfel că şi-a păstrat originalitatea.

Turnul Ne Boisa (Nje Boisia) se numără printre locurile aparte ale Castelului Corvinilor. A fost ridicat în partea de sud a Castelului Corvinilor şi a avut rol de bastion de apărare al acestuia, în Evul Mediu. Are cinci niveluri, fiind prevăzut cu deschideri pentru arme de foc. Legătura cu castelul este asigurată prin intermediul unei galerii suspendate cu o lungime de peste 30 de metri, sprijinită pe stâlpi masivi din calcar dolomitic.

GAERIE FOTO CU TURNUL NE BOISA

Turnul datează din vremea lui Ioan de Hunedoara, potrivit istoricilor. După ce familia sa a primit cetatea de la regele Sigismund al Ungariei, Ioan de Hunedoara a amenajat-o pentru locuit şi în scopuri militare, înzestrând-o cu un sistem de apărare. O descriere detaliată a monumentului i-a aparţinut istoricului Ovidiu Velescu, în volumul Castelul de la Hunedoara (1961).

„Părăsind turnul Capistrano, vizitatorul pătrunde în partea ce amai originală a castelului, rămasă din timpul cetăţii militare construită de Ioan de Hunedoara, faimoasa galerie Ne Boisa şi turnul cu acelaşi nume, situate în partea de sud a cetăţii, înspre dealul Sânpetru. Dintre construcţiile din vremea aceea este singura care s-a păstrat nealterată de reparaţii şi amenajări ulterioare”, informa istoricul.



„Nu te teme”
Turnul Ne Boisa poartă un nume sârbesc ce înseamnă „nu te teme”, pe care l-ar fi primit probabil de la ostaşii sârbi din care se compunea în vremea lui Ioan de Hunedoara, în bună parte, garnizoana cetăţii. În secolul al XV-lea, din care datează construcţia, în Hunedoara locuia o comunitate de sârbi, susţin unii istorici.

„Numele Ne Boisa, în limbile slave, poate fi întâlnit la Cetatea Sucevei, ca şi la cetăţile de la Dunăre, din sudul Banatului. La Hunedoara acest nume a fost dat, potrivit tradiţiei, de către ostaşii sârbi aflaţi în slujba lui Ioan de Hunedoara, el păstrându-se astfel până în zilele noastre. Mult timp s-a crezut că turnul, precum şi galerie ca duce spre el, au servit ca ultim refugiu pentru apărători în cazul când cetatea ar fi fost cucerită. De fapt, Ne Boisa este un bastion de apărare din avanposturi, exemplu tipic de construcţie militară din prima jumătate a secolului al XV-lea, el fiind legat de cetatea propriu-zisă printr-o galerie suspendată pe un pod masiv de piatră, cu spaţiu între pilonii zidiţi. Pentru această particularitate, castelul de la Hunedoara este citat şi în literatura de specialitate”, informa istoricul Ovidiu Velescu.

castelul



Avanpostul Castelului Corvinilor
Turnul a fost construit pentru a întâri castelul în faţa invaziilor otomane. Ridicarea lui pe latura sudică a aşezării nu a fost întâmplătoare. „Este suficient de amintit că aripa de sud a castelului era, în eventualitatea unui asediu, partea cea mai vulnerabilă, pentru că panta dealului Sînpetru coboară de la sud spre nord, castelul aflându-se pe ultima terasă a dealului. Cu alte cuvinte, pe aici era posibilă atacarea cetăţii cu cei mai mulţi sorţi de izbândă. Dacă la cele spuse până aici se mai adaugă şi observaţia că direcţia de atac a principalului agresor – turcii – în vremea ridicării cetăţii era tot din această parte, construcţia unei fortificaţii avansate, cum este Turnul Ne Boisa, apare şi mai justificată. Pentru aceasta trebuie luat în consideraţie că una din căile de pătrundere ale turcilor în Transilvania era drumul Caransebeş – Haţeg – Hunedoara, una din luptele lui Ioan de Hunedoara cu turcii, cea de la Zăicani, în 1442, dându-se chiar pe acest drum”, menţiona istoricul.

image
image

Interiorul turnului este auster, iar camerele sale sunt lipsite de ornamentaţie, nefiind folosite ca locuinţe, ci ca poziţii de luptă pentru ostaşi. Turnul era prevăzut cu maşiculiuri (deschidere amenajată într-o podea ieşită în consolă sau la partea superioară a unui zid de cetate ori de castel medieval, prin care se aruncau asupra asediatorilor bolovani, smoală, apă clocotită), iar baza sa era lărgită pentru ricoşet (schimbarea traiectoriei proiectilelor care îl loveau). Bastionul avea fente şi meurtriere (deschideri înguste verticale, pentru arcaşi). În legătură cu Tunrul Ne Boisa, adăuga istoricul Ovidiu Velescu, trebuie amintite şi urmele unei punţi ridicătoare, care lega în trecut galeria de cetatea propriu-zisă. „Aşa cum poate observa oricine, lagărele de piatră pe care era sprijinită puntea sunt montate în zidul cetăţii, deci podul se ridica odinioare spre cetate şi nu spre turn. Aşadar, Ne Boisa este, într-adevăr, un turn de apărare, dar nu de ultim refugiu, ci de avanpost”, afirma autorul volumului „Castelul de la Hunedoara”.



De-alungul timpului, Turnul Ne Boisa i-a fascinat pe călătorii care l-au vizitat. De aici poate fi admirat Retezatul, dar şi întinderea Văii Cernei pe care s-a clădit Hunedoara, Valea Mureşului şi Munţii Metaliferi. Sunt o mulţime de relatări păstrate de-a lungul timpului, despre înfăţişarea şi priveliştea sa.  „Ne-am urcat în turnul de sud, Ne boisa (nu te teme). El este foarte înalt şi oferă o privelişte frumoasă în toate părţile. El îşi trage numele de la faptul ca zidurile duble îi apără pe oameni de orice vătămare, iar totul a fost rânduit cu iscusinţă, în aşa fel fel încât orice rănire nu pare a fi cu putinţă”, relata topograful austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Castelul Hunedoarei în 1828.

image



Turnul va fi restaurat
Turnul medieval care se distinge în ansamblul monumentului istoric este pustiu şi nu poate fi vizitat decât parţial, dar situaţia lui se va schimba odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare a Castelului Corvinilor. În prezent, pardoseala originală din cărămidă este deteriorată, prezintă fisuri structurale în pereţi, elemente de ancoraj lipsă, scara din lemn este degradată, tavanele din lemn sunt deteriorate, iar ancadramentele din piatră şi elementele şarpantei prezintă degradări. Lucrările vizează restaurarea pardoselii originale din cărămidă, desfacerea şi înlocuirea treptelor de acces din lemn, desfacerea tencuielilor existente, aplicarea unor tencuieli repirante pe bază de var şi zugrăvirea cu soluţii pe bază de var, montarea unor tâmplării de lemn la uşă şi ferestre, restaurarea ancadramentului de piatră al uşii, înlocuirea instalaţiilor electrice, lucări de consolidare, de montarea a unor flrilaje la golurile existente, înlocuirea scării şi a tavanului vechi de lemn. Galeria suspendată Ne Boisa  şi calea de aces vor fi, de asemenea, restaurate şi consolidate.

turnul ne boisa castelul corvinilor


Foto: Lucian Ignat

castelul corvinilor foto lucian ignat

Vă recomandăm să citiţi şi:

Povestea neştiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Castelul Corvinilor ascunde un mare secret: o criptă veche de şase secole, construită pentru Ioan de Hunedoara

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite