FOTO Feţele Albe, locul misterios din umbra Sarmizegetusei Regia devenit cuib al profanatorilor. Lumânările şi acatistele au împânzit situl antic

Ruinele unei aşezări misterioase de la poalele Sarmizegetusei Regia, unde ar fi locuit o parte a aristocraţiei dacilor, au rămas în grija nimănui, în ciuda potenţialului turistic pe care îl oferă. În ultimii ani, templele de la Feţele Albe au devenit un „cuib” al amatorilor de ritualuri mistico -religioase, monumentele din sit au fost profanate deseori, iar fenomenele naturii au provocat şi ele distrugeri însemnate.

Ruinele unor temple misterioase, înconjurate de ziduri antice surpate şi de rămăşiţele câtorva zeci de locuinţe dacice au rămas aproape neştiute în mijlocul unei păduri de fag şi  mesteacăn, la poalele Sarmizegetusei Regia. Un indicator aşezat pe marginea şoselei spre fosta capitală a dacilor, este singurul reper prin care turiştii sunt îndrumaţi spre situl antic ascuns. Cărarea urmează un traseu abrupt şi sinuos prin pădure, traversează apoi un izvor ale cărui ropote sunt însoţite de ecouri puternice, se afundă într-un desiş de brazi cu trunchiuri uscate şi putrezite, pentru ca apoi să se piardă printre dărâmăturile aşezării dacice.  

Locul poartă numele de Feţele Albe şi i-a impresionat prin bogăţia vestigiilor pe arheologii care l-au cercetat în anii 1960 şi 1970. Iniţial, întinderea de la Feţele Albe din Munţii Orăştiei a fost considerată o cetate dacică. În urma descoperirilor arheologice, specialiştii au stabilit că situl aflat la mai puţin de patru kilometri de Sarmizegetusa Regia era un cartier de lux al capitalei regale a dacilor, dotat cu sanctuare închinate unor zeităţi ca Bendis (divinitatea tracă a nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor), cu o reţea de alimentare cu apă prin conducte ceramice şi cu numeroase terase susţinute de ziduri puternice ridicate în tehnica murus dacicus. Din 1972, activitatea de cercetare arheologică la Feţele Albe s-a încheiat, iar aşezarea a rămas în stăpânirea pădurii.

Legendele Feţelor Albe
Treptat, însă, ruinele templelor şi numele ciudat al Feţelor Albe au dat naştere tot mai multor legende, care au adus aici amatori de senzaţional şi paranormal. De-a lungul ultimilor ani, numeroşi vizitatori au transformat aşezarea antică într-un loc de rugăciune colectivă. Urmele unor ritualuri se găsesc pretutindeni printre monumente: candele uitate, cruci scrijelite pe bolovanii care compuneau zidurile vechi de două milenii, acatiste închinate Maicii Domnului, icoane agăţate de crengile copacilor sau înfipte în scorburi.

Alţi vizitatori au luat cu ei bucăţi din rămăşiţele templelor distruse, pentru a-i ajuta în rugăciune, cred localnicii. „Unii oamenii cred că acest loc este încărcat de energii. I-am găsit deseori îmbrăţişând copacii sau rugându-se şi făcând incantaţii”, spune Lucreţia, o săteancă din Grădiştea de munte.

Oamenii locului oferă explicaţii stranii pentru numele Feţelor Albe. „Aici era un fel de mănăstire, unde strămoşii noştrii îşi trimiteau fetele, încă de la naştere, pentru a sluji zeităţilor lor. Unele nici măcar nu vedeau lumina zilei, iar în vreme de secetă sau de război erau aduse ca jertfă lui Zamolxis sau altor divinităţi. Dacă după astfel de sacrificii sângeroase, dacii vedeau că zeii s-au îmbunat, îi cinsteau pe părinţii fecioarelor ucise“, crede Petre, un fost pădurar din Grădiştea de Munte.

Semnal de alarmă
Aşezarea de la Feţele Albe a rămas în umbra Sarmizegetusei Regia, deşi se află la mai puţin de patru kilometri de ea. Spre deosebire de situl fostei capitale a dacilor, cartierul Feţele Albe nu a beneficiat în ultimii ani de pază şi îngrijire, iar turiştii au făcut cea au vrut în incinta lui. Natura a cauzat la rândul ei distrugeri. „Situl este neîngrijit, nu a beneficiat niciodată de lucrări de conservare, exceptând simpla acoperire cu pământ a săpăturilor, iar de curând un fag s-a prăbuşit peste vestigii”, spune cercetătoarea Aurora Peţan. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara anunţau anul trecut că doreau preluarea în administrare a monumentului istoric, aflat în patrimoniul statului român, dar cu o situaţie juridică neclară, însă demersurile instituţiei nu s-au concretizat până în prezent. O dată cu creşterea numărului de turişti de la Sarmizegetusa Regia, numărul celor care vor ajunge la Feţele Albe va creşte simţitor, la fel şi distrugerile.

Povestea Feţelor Albe
Potrivit istoricilor, Feţele Albe a fost un mare cartier al capitalei Daciei din vremea lui Decebal. A cunoscut trei faze de locuire, începuturile sale datând la sfârşitul secolului al II-lea î. Hr., situl fiind astfel printre primele aşezări din Munţii Orăştiei, iar sfârşitul ei a fost în timpul războaielor dacilor cu romanii. „Distrugerea ei poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea ei definitivă a avut loc în anul 106“, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în studiul dedicat monumentelor de la Feţele Albe. Situl cuprinde un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului. Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii. Cele mai interesante monumente sunt un templu circular cu stâlpi de calcar, o locuinţă circulară, o alta cu anexe, o conductă ceramică şi un canal de scurgere din piatră. Materialele descoperite în săpături demonstrează un nivel ridicat de trai al localnicilor. Feţele Albe a fost cercetată sistematic între anii 1965 şi 1972, iar de atunci locul a fost abandonat de arheologi, însă a fost invadat deseori de căutătorii de comori.

Vă recomandăm şi:

Imagini spectaculoase din Peştera Bolii. Izvorul ei a devenit un imens patinoar subteran, iar luminile îi dau strălucire

Privelişti neobişnuite oferă, în aceste zile, Peştera Bolii. Gerul a făcut ca izvorul peşterii de la poalele cetăţii Băniţa să fie acoperit cu gheaţă. Un fotograf din Petrila a surprins spectacolul naturii din Peştera Bolii.

Secretele fabuloasei descoperiri din Sarmizegetusa Regia: ce conţinea trusa medicală folosită de daci în chirurgie

Singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale îşi are originea în Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse.

FOTO Secretele celui mai înfiorător castel medieval părăsit. Cetatea care l-a inspirat pe Jules Verne a devenit un loc interzis

Veche din secolul al XIII-lea, Cetatea Colţ se numără printre puţinele fortăreţe medeivale care nu au suferit lucrări de reabilitare. Ruinele aşezării ridicate pe stânci deasupra Văii Haţegului, cunoscute sub numele de Castelul din Carpaţi, au rămas un loc misterios şi neprietenos cu turiştii. Totuşi ele continuă să-şi păstreze farmecul care i-a impresionat în trecut pe marii cărturari Jules Verne şi Evlya Celebi.