FOTO Locurile fantomă din Hunedoara: castelele, cetăţile şi bisericile monument, ruinate de nepăsarea autorităţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zeci de monumente de patrimoniu din judeţul Hunedoara s-au ruinat treptat, în ultimii ani, pentru că autorităţile locale nu au avut fonduri pentru a le restaura, iar statul român nu şi-a arătat interesul pentru ele. Unele dintre acestea au ajuns adevărate clădiri fantomă, chiar dacă oamenii din zona unde se află le consideră „branduri locale”.

Hunedoara este un judeţ înzestrat cu atracţii turistice şi monumente istorice importante, care datează din toate epocile ultimelor două milenii. Cetăţile dacice, aşezările daco-romane, castelele, bisericile şi cetăţile medievale, fostele galerii miniere vechi de aproape două milenii şi monumentele de arhitectură industrială sunt doar câteva dintre locurile care au făcut cunoscută Hunedoara în lume.

Multe dintre cele peste 500 de monumente de patrimoniu naţional din judeţul Hunedoara au fost lăsate însă în ultimii ani în grija nimănui. Autorităţile locale nu au avut fonduri sau nu s-au putut implica în îngrijirea lor, în timp ce autorităţile statului român nu au fost interesate de sprijinirea comunităţilor implicate în restaurarea acestora. Cu timpul, unele dintre aceste monumente au ajuns adevărate locuri fantomă, chiar dacă sunt considerate simboluri ale zonelor în care se află.

Cetatea Colţ a devenit cunoscută ca locul care l-a inspirat pe Jules Verne, autorul romanului Science Fiction „Castelul din Carpaţi”. Ridicată în secolul al XIV-lea, fortăreaţa de la poalele Retezatului a rămas în ruină, iar cei care vor să o viziteze abia pot urca spre ea, pe potecile ce pornesc prin pădue, de la poalele muntelui. Ajunşi la ruina „Castelului din Carpaţi”, turiştii trebuie să fie foarte atenţi la vipere şi la locurile unde calcă, pentru că îşi pot pune viaţa în pericol.

Cetatea Colţ


Biserica din Vălari este unul dintre lăcaşele de cult hunedorene aflate pe lista monumentelor istorice şi, totodată, pe cale de dispariţie. În biserica de lemn din Vălari, un sat din Ţinutul Pădurenilor, nu s-au mai ţinut slujbe din 1936. Bisericuţa  a rămas abandonată pe un deal din satul hunedorean. Acoperişul îi este protejat cu celofan, iar uşa a fost pusă sub lacăt. Unii dintre localnici susţin că locul bisericuţei vechi de aproape trei secole, ar fi la un muzeu al satului. În Hunedoara, alături de lăcaşul din Vălari, cele mai degradate biserici de lemn pot fi văzute în satele Alun, Dumbrăviţa, Sălciva, Curechiu, Căzărmăneşti şi Gothatea, potrivit Fundaţiei Pro Patrimonio, implicată în proiecte de restaurare a acestor monumente istorice.

Biserica din Vălari, Hunedoara

Castelul Nalaţi Fay, de la marginea oraşului Haţeg, stăpânit în trecut de una dintre familiile nobiliare influente din Transilvania a rămas al nimănui. Localnicii aduceau în curtea edificiului câinii ucişi, iar încăperile goale au devenit locuri unde sunt depozitate gunoaiele. Pereţii mâzgăliţi cu graffiti mai păstrează şi picturile vechi, din vremea în care clădirea supraetajată a funcţionat ca şcoală şi internat. Monumentul istoric de categoria A, ridicat în secolul XIX, şi cele aproape zece hectare ale parcului dendrologic care îl înconjoară sunt abandonate de mai mulţi ani, iar hoţii au devalizat întreaga clădire. Chiar şi treptele de marmură din interiorul conacului au fost furate sau sparte.

Castelul Nopcea, vechi de două secole, a fost ridicat în urmă cu două secole deasupra văilor întinse de la poalele Retezatului. Zidurile aşezării părăsite au rămas semeţe, deşi timpul şi oamenii au transformat castelul din Săcel (Ţara Haţegului) într-o fantomă a celui care era stăpânit de nobilii Nopcea (Noapte), una din familiile legendare din trecutul Transilvaniei. Localnicii susţin că monumentul putea fi salvat de la distrugere la începutul anilor 1990, însă cei care au condus şcoala specială care a funcţionat în clădire nu au fost interesaţi de acest lucru. Consiliul Judeţean Hunedoara a depus un proiect pentru transformarea fostului castel într-un muzeu, însă deocamdată nu a primit finanţare.

Castelul Nopcea. Ce spun localnicii despre trecutul locului

Biserica Rotonda din Geoagiu a fost construită în secolele XI-XII. În lăcaşul de cult nu se mai ţin slujbe şi poate fi vizitată doar ca muzeu. Primii proprietari ai „Rotondei“ au fost nobilii din familia Akos din Geoagiu, iar arhelogii au descoperit în curtea şi în incinta ei 172 de morminte. Copiii erau înhumaţi în interiorul Rotondei, arată rezultatele săpăturilor arheologice. Deşi este considerată de unii dintre istorici drept cea mai veche biserică medievală din ţară, Rotonda este prea puţin cunoscută turiştilor şi prea puţin cercetată de arheologi.

Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi şi est eunul dintre cele mai importante monumente istorice din judeţul Huendoara, însă în continuare mulţi dintre turiştii care ajung aici confundă situl cu cetatea dacică Sarmizegetusa Regia. Ruinele fostului oraş cosmopolit din Antichitate se întind şi pe terenurile private din vecinătate. Autorităţile statului roman nu au fost interesate de conservarea sitului, iar localnicii au ridicat case şi au înfiinţat grădini şi livezi printre zidurile complexului arheologic.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Galeria Treptele Romane a fost clădită în urmă cu circa 1.800 de ani, potrivit istoricilor, iar în prezent se află pe lista monumentelor din patrimoniul naţional. Situl a rămas abandonat de mai mulţi ani, fără ca nimeni să ia vreo măsură pentru conservarea sau punerea lui în valoare. Foişorul care protejează vechea intrare în galeria minei de aur, lungă de 180 de metri, se prăbuşeşte treptat sub apăsarea timpului. A fost zugrăvit în anii trecuţi, după ce turiştii i-au mâzgălit pereţii cu desene pornografice, însă acoperişul de şindrilă prăbuşit nu i-a mai fost înlocuit. Monumentul istoric de patrimoniu aparţine de Minvest, însă compania minieră nu a investit în promovarea lui ca obiectiv turistic.

VIDEO Treptele romane, galerie în minele de aur, veche de 1.800 de ani

Furnalul de la Govăjdia (Hunedoara) a fost ridicat în urmă cu peste două secole, fiind printre cele mai vechi furnale de fontă, cu flux continuu, puse în funcţiune în Europa. Construcţia industrială din apropierea Hunedoarei a rămas intactă, în cea mai mare parte, însă autorităţile nu au reuşit să o restaureze. Monument de patrimoniu, unic în Europa, are nevoie urgentă de reabilitare, la fel şi drumul pe care turiştii ajung la Govăjdie. Furnalul a rămas fără o parte din acoperiş.

Furnalul de la Govăjdia, cel mai vechi din Europa

Cetăţile dacice Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie şi Băniţa au rămas aproape ale nimănui, chiar dacă au statutul de monumente istorice aflate în patrimoniul UNESCO. În ce priveşte administrarea lor, siturile au încă un statut incert, spre deosebire de Sarmizegetusa Regia, aflată în grija Consiliului Judeţean Hunedoara şi păzită şi îngrijită şapte zile pe săptămână.


Vă recomandăm şi:

Monumente în pericol: cine salvează cele mai vechi biserici din lemn hunedorene

Mai multe biserici de lemn, vechi, din judeţul Hunedoara au ajuns printre cele mai periclitate situri din statele europene, conform Europa Nostra, o organizaţie internaţională pentru patrimoniu.

FOTO Un castel al nobililor din Ţara Haţegului a devenit un monument al groazei şi nepăsării

Castelul Nalaţ-Fay de la marginea oraşului Haţeg s-a transformat în ultimii ani într-o ruină menită să îi sperie pe turiştii care ajung în Ţara Haţegului.

FOTO Zece monumente din Hunedoara pe care turiştii nu trebuie să le rateze

Castelul Corvinilor, Cetatea Devei şi Mănăstirea Prislop se află pe lista celor mai vizitate monumente istorice ale Hunedoarei. Oferta turistică a judeţului este însă mult mai mare.

FOTO Rotonda din Geoagiu, cea mai veche biserică medievală

Biserica Rotonda din Geoagiu a fost construită în secolele XI-XII. În lăcaşul de cult nu se mai ţin slujbe şi poate fi vizitată doar ca muzeu.

FOTO Ulpia Traiana Sarmizegetusa a primit peste 35.000 de turişti, dar mulţi o confundă cu capitala regatului dacilor

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, vechea capitală a Daciei romane, a devenit în ultimii ani unul dintre punctele de referinţă pe harta turistică a Hunedoarei. Ruinele fostului oraş cosmopolit  au fost vizitate în acest an de peste 35.000 de turişti, însă nu sunt puţini cei care îl confundă în continuare cu situl fostei capitale a Daciei pre-romane Sarmizegetusa Regia.

VIDEO Blestemul aurului. Ce a rămas din Treptele Romane, galeria care a deschis romanilor calea spre inima Apusenilor

Galeria Treptele Romane a fost clădită în urmă cu circa 1.800 de ani, potrivit istoricilor, iar în prezent se află pe lista monumentelor din patrimoniul naţional. Situl a rămas abandonat de mai mulţi ani, fără ca nimeni să ia vreo măsură pentru conservarea sau punerea lui în valoare.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite