FOTO Minele groazei din Hunedoara. Peisajul apocaliptic al ultimei mari mine de fier, la 10 ani după închidere
0
Zece ani se împlinesc de la închiderea "oficială" a exploatării miniere din Ghelari (Hunedoara), unul dintre cele mai bogate zăcăminte de fier din România. Minele din Ghelari au fost celebre timp de mai multe secole, însă în prezent, la un deceniu de la ultimele disponibilizări, terenul pe care funcţiona exploatarea e ocupat doar de ruine.
Exploatarea minieră de fier din Ghelari a împlineşte în acest an un deceniu de la data când numele ultimilor 100 de angajaţi au fost trecute pe lista disponibilizărilor.
La vremea închiderii definitive, în semn de revoltă faţa de soarta minei, oamenii au pus pe foc caschetele, lămpaşele, cizmele şi uniformele de mineri.
Până în anii trecuţi, exploatarea care a adus prosperitate comunei şi satelor învecinate din Ţinutul Pădurenilor încă mai oferea idei celor care voiau să investească în zonă, chiar dacă soarta minei fusese pecetluită. Timp de mai mulţi ani, vechile clădiri, unele din vremea Imperiului Austro-Ungar, au fost incluse în planurile autorităţilor locale de a înfiinţa un muzeu al zonei.
Treptat, hoţii şi căutătorii de fier vechi au devastat construcţiile pitoreşti ale minei, trecând apoi la cele mai noi. Le-au lăsat întâi fără mobilier, acoperiş şi ferestre, pentru ca în final să nu mai rămână aproape nimic din ele. Cei care ajung în aceste zile în Ghelari, găsesc în valea în care funcţiona exploatarea doar scheletele clădirilor acesteia.
Puţine ziduri au rămas intacte în peisajul postapocaliptic al industriei. Unele încă poartă mesajele de îndemn la muncă adresate angajaţilor, în vremea în care sute de oameni coborau zilnic în subteran. Deasupra intrării principale în mină mai poate fi văzută inscripţia „Noroc bun, om al adâncului, curajului, bărbăţiei şi hărniciei”, care datează dinainte de anul 1900, când Mina „Franz Joseph” era în administrarea Imperiului Austro-Ungar.
Istoria fascinantă a minei
Istoria exploatării de fier din zona Ghelariului îşi are rădăcinile în vremea dacilor. Potrivit istoricilor, zona bogată a Ghelariului furniza fier pentru atelierele din Sarmizegetusa Regia. Din secolul IX datează cuptorul de prelucrare a fierului, descoperit în Valea Caselor, la marginea comunei, care a ajuns în patrimoniul British Museum din Londra. Mai multe descoperiri arheologice printre care şi cea a inscripţiei în latină „Natus Ibi, Ubi Ferum Nascitum” (Născut acolo unde se naşte fierul), atestă vechimea şi importanţa istorică a minelor din Ţinutul Pădurenilor.
Timp de secole, zăcămintele de fier din Ţinutul Pădurenilor au făcut Hunedoara cunoscută în lume. În anii 1960 – 1970, mina din Pădurenime avea aproape 4.000 de angajaţi, iar la începutul anilor 1990, aproape 2.000. În prezent, de istoria minieră a localităţii mai amintesc rămăşiţele clădirilor din vale şi monumentele simbol, de la intrarea şi din centrul comunei.
Vă recomandăm şi:
Jafurile săvârşite în anii 1930 în minele de aur din Apuseni arată cât de bogate erau zăcămintele. Bandele de hoţi care dădeau târcoale cămărilor de aur şi cei care îşi riscau viaţa coborând cu funii în puţurile adânci de zeci de metri scoteau la suprafaţă sute de grame de metal preţios, la fiecare încercare. Într-un dosar păstrat la arhive, 30 de hunedoreni erau anchetaţi pentru că ar fi furat aur în valoare de zece milioane de lei.
Valea Jiului şi Petroşani se arătau călătorilor din secolul al XIX-lea ca locuri sălbatice şi bogate în minerale, unde peste decenii aveau să se amestece vechii stăpâni ai ţinutului care se ocupau cu păstoritul şi „barabele“ – străinii veniţi şi stabiliţi apoi în vale pentru a-şi câştiga existenţa în minele de cărbune. David Ansted, un geolog englez care călătorise în anii 1860 în Valea Jiului, anticipa prosperitatea zonei carbonifere.
Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar.
Se încarcă comentariile...
