FOTO Splendoarea Parcului Naţional Retezat. De ce a fost numit „tărâmul cu ochi albaştri”
0
Retezatul îşi impresionează oaspeţii, din orice anotimp, cu frumuseţea lacurilor sale glaciare şi cu diversitatea faunei şi a florei sale.
Angajaţii Ministerului Mediului i-au invitat pe români într-o călătorie virtuală în Parcul Naţional Retezat, publicând pe pagina de Facebook a instituţiei o serie de imagini care dezvăluie frumuseţea locurilor din masiv şi bogăţia faunei şi florei acestuia.
GALERIE FOTO
Parcul Naţional Retezat, informează Ministerul Mediului, cu altitudini cuprinse între 794 şi 2509 metri (vârful Peleaga), este situat în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând mare parte din Masivul Retezat-Godeanu, dar şi o porţiune din Munţii Ţarcu. Cea mai mare parte a parcului se află în judeţul Hunedoara (87%), restul aflându-se pe teritoriile administrative ale judeţelor Caraş-Severin (11%) şi Gorj (2%). Ca zonă muntoasă cu o mare diversitate a formelor de relief, această arie naturală protejată impesionează prin peisajul deosebit de variat.
O caracteristică foarte atractivă a Parcului Naţional Retezat, supranumit „Tărâmul cu Ochi Albaştri”, este prezenţa pe teritoriul său a 80 de lacuri alpine de origine glaciară, dintre care 54 permanente, ce se găsesc în masiv şi reprezintă aproximativ 38% din totalul de lacuri glaciare din România, informează Ministerul Mediului.
Lacul Bucura. Foto: Parcul Naţional Retezat National Park / Facebook
Valoarea deosebită a Parcului Naţional Retezat este dată de combinaţia diferitelor habitate naturale prezente aici: pajişti şi tufărişuri alpine, păduri de fag şi molidişuri, habitate de văi montane umede, pajişti rupicole, vegetaţie de versanţi abrupţi silicioşi şi calcaroşi, mlaştini de turbă, lacuri, bălţi şi pâraie. Populaţia de zâmbru (Pinus cembra L). de aici este considerată a fi cea mai reprezentativă din România.
Pădure de conifere. Foto: Parcul Naţional Retezat National Park / Facebook
„Parcul Naţional Retezat, datorită habitatelor sale foarte diverse, multe naturale, sau puţin modificate de intervenţia umană, adăposteşte o faună deosebit de bogată, atât în ceea ce priveşte numărul de specii, cât şi numărul mare de exemplare care alcătuiesc populaţiile acestor specii. În arealul parcului au fost inventariate 108 specii de păsări, 55 de specii de mamifere, 8 specii de peşti, 5 specii de reptile şi 7 specii de amfibieni. Parcul oferă condiţii optime pentru existenţa celor mai importante dintre carnivorele mari europene: râsul, ursul şi lupul. Datorită importanţei Retezatului în conservarea fluturilor, Lunca Berhina a fost declarată Arie de Importanţă Lepidopterologică Europeană”, infomează Ministerul Mediului, alături de imaginile realizate de reprezentanţii administraţiei Parcului Naţional Retezat şi publicate pe pagina de Facebook - Parcul Naţional Retezat National Park.
Retezatul este renumit prin diversitatea sa floristică, adăpostind aproape 1.190 specii de plante vasculare superioare autohtone din cele peste 3.136 cunoscute în România, unul dintre motivele principale pentru care Retezatul a fost declarat Parc Naţional. Acvila de munte este specia emblemă a Parcului Naţional Retezat.
Foto: Parcul Naţional Retezat National Park / Facebook
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
