Supravieţuitoarele blocului fantomă construit în munţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Două femei locuiesc într-o fostă zonă industrială de lângă Hunedoara, în apropierea carierei de dolomită din cătunul Crăciuneasa. Bătrânele au rămas unicele locatare ale unui bloc ridicat de comunişti în mijlocul sălbăticiei.

Ana Bursuc (74 de ani) şi Ana Şodrâncă (80 de ani) au rămas locatare ale unui bloc cu 15 apartamente ridicat la sfârşitul anilor 1960, la poalele fostei cariere de dolomită din Crăciuneasa, unul dintre cătunele depopulate din zona Hunedoarei. Până în urmă cu două decenii, povestesc femeile, toate apartamentele blocului erau ocupate de familii de muncitori în exploatările de talc, dolomită şi calcar din apropiere.

„Peste 400 de oameni lucrau în cariere, înainte de 1989. Au venit să muncească aici din toate colţurile ţării. Aşa am ajuns şi noi, din zona Iaşiului, şi am primit apartament în blocul construit în munţi. În anii 1970, nu erau sălbăticia şi pustietatea de acum. Locurile erau prospere, iar casele din împrejurimi arătau îngrijite“, povesteşte Ana Bursuc. Femeia s-a angajat în acea vreme ca muncitor, la lopată, în cariera de dolomită. Ana Şodrâncă a muncit şi ea în acelaşi loc. Uzina construită pe versantul muntelui aproviziona combinatul siderurgic al Hunedoarei cu dolomită, iar transportul materialelor se făcea pe o linie de cale ferată îngustă, a cărei staţie finală era chiar cariera unde au lucrat cele două femei.

Zonă părăsită
De la începutul anilor 2000, carierele de talc şi dolomită din zonă şi-au redus activitatea, odată cu combinatul siderurgic. Secţiile s-au închis treptat, iar construcţiile industriale de pe munte au fost demolate, odată cu ele fiind dezafectată şi linia de cale ferată a mocăniţei. Câteva ruine din beton au rămas împlântate parcă în versant. „Sunt chiar locurile unde am lucrat. Ele îmi amintesc zi de zi de uzine şi de faptul că, la fel ca şi acele blocuri din beton, doar noi două am mai rămas aici“, spune Ana Şodrâncă. În ultimii ani, bătrâna a privit întristată cum vechii locatari ai blocului l-au părăsit pe rând. Ultimul plecat a fost chiar soţul ei, decedat în urmă cu un an.

Clădirea este în pragul prăbuşirii. Furtunile au măcinat tencuiala încăperilor goale, au distrus ferestrele şi au dărâmat o parte a zidurilor. Bătrânele au rămas la adăpost în două dintre camere. Munca le este îngreunată de boală şi de sărăcie, dar reuşesc încă să se sprijine una pe cealaltă. „După ce a murit soţul Anei, am decis să ne ajutăm între noi şi să nu mai plecăm de aici, chiar dacă blocul ar cădea sub ochii noştri. Oricum nu aveam unde ne duce. Aşa ne păzim de singurătate una pe cealaltă, până vom muri“, povesteşte Ana Şodrâncă.

Femeile supravieţuiesc din pensii de câteva sute de lei. Cea mai mare parte a banilor este cheltuită pe medicamente şi alimente, aduse celor două de săteni din Govăjdia, un sat aflat la patru kilometri. Femeile spun că nu şi-ar permite „luxul“ unui televizor şi oricum nu au aşa ceva, de teama hoţilor. „La lăsarea nopţii, ne închidem în casă, în aşteptarea dimineţii. Hoţii au mai dat târcoale prin aceste locuri. Căutau fier, ori au mai furat găini de la oamenii care mai locuiesc în sat. Noi nu mai ţinem animale”, spune una dintre văduve.

image

Planuri turistice
Blocul în care locuiesc cele două bătrâne nu mai are şanse de a fi restaurat. „Blocul e ţinut să nu se prăbuşească doar pentru că mai locuim noi aici. În rest, a fost uitat demult, atât de cei care au condus cariera, cât şi de autorităţi“, spune Ana Bursuc. Clădirea aparţine de comuna Ghelar, în timp ce fosta carieră de dolomită de pe versant, aflată în conservare, este pe domeniul comunei Lelese.

image

„Le-am spus celor care aduc pâine în Lelese să oprească maşina în dreptul blocului unde locuiesc cele două bătrâne, pentru a le lăsa şi lor pâine. Într-adevăr, situaţia lor este una nefericită“, spune primarul din Lelese, Ciprian Achim. Dacă pentru cele două bătrâne autorităţile spun că nu pot face mai nimic, în schimb au planuri pentru zona fostă industrială din aşa-numitul ţinut al pădurenilor. La mai puţin de cinci kilometri de carieră se află Furnalul din Govăjdia, un monument istoric vechi de două secole. Furnalul abandonat va fi restaurat şi transformat în muzeu al fierului. „Până în luna aprilie, vom depune un proiect de reabilitare a monumentului istoric, în valoare de circa un milion de euro, pentru care sperăm să primim finanţare europeană. Astfel, ne dorim să revitalizăm zona“, spune Ioan Bulbucan, primarul comunei Ghelar.


Vă recomandăm şi:

Simbolul „Târgului de fier” se dărâmă sub ochii hunedorenilor. Cum poate fi salvat Furnalul din Govăjdia    Furnalul din Govăjdia a intrat în ultimii ani în categoria monumentelor istorice cu care autorităţile se mândresc, însă nu fac mai nimic pentru a le schimba soarta pecetluită de trecerea timpului. Lăsat în paragină de ani buni, monumentul istoric se prăbuşeşte cu zile, spun cei care încă îl consideră un simbol al oraşului, din vremurile în care Hunedoara era cunoscută în lume ca „Târgul de fier”.

FOTO VIDEO Povestea satului înmărmurit. Alun, ţinutul de poveste cu 80 de case pustii     În cel mai pustiu sat al judeţului Hunedoara locuiesc mai puţin de cinci oameni. Două călugăriţe au grijă de biserica de marmură, un ajutor de cioban s-a stabilit de curând într-una din casele din Alun şi câţiva bătrâni îşi împart timpul şi grijile între gospodăriile din sat şi casele din Deva şi Hunedoara. Aproape 80 de gospodării au rămas însă goale.

VIDEO Povestea mocăniţei de la Hunedoara: va deveni traseul acesteia noua atracţie turistică a zonei?    Un grup de tineri din Hunedoara organizează la sfârşitul acestei săptămâni o acţiune de ecologizare a vechiului traseu al mocăniţei care lega Castelul Corvinilor de Ţinutul Pădurenilor. Zeci de hunedoreni şi-au anunţat deja prezenţa la evenimentul devenit o tradiţie locală, organizat şi în anii trecuţi la Hunedoara, pentru promovarea zonei.

FOTO Povestea satelor strămutate pentru lacul Cinciş şi a statuilor misterioase, salvate de furia apelor    La începutul anilor 1960, comuniştii au hotărât transformarea unei văi de la poalele Ţinutului Pădurenilor, străbătută de râul Cerna, într-un lac de acumulare din care urma să fie aprovizionată Hunedoara şi combinatul siderurgic al municipiului. Patru sate hunedorene au fost strămutate din vale, iar oamenii au fost nevoiţi să îşi demoleze casele, şcoala, muzeul şi bisericile şi să îşi înfiinţeze gospodării noi în altă parte.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite