FOTO Tentaţiile erotice din Antichitate în cele mai vechi imagini explicite: cât de pasionaţi de sex erau strămoşii noştri

Frescă din Pompeii.

Scenele erotice ilustrate în frescele din oraşul roman Pompeii, falusurile decorative de tip talisman, monedele antice care înfăţişau scene de sex, folosite la plata prostituatelor din bordelurile Romei şi sculpturile dedicate zeităţilor oferă informaţii preţioase despre dezinhibiţiile popoarelor antice europene.

Numeroase opere de artă, podoabe şi monede vechi de peste două milenii ilustrează practicile erotice ale lumii antice şi oferă informaţii despre modul de viaţă al strămoşilor noştri, al tracilor, grecilor şi romanilor.

Romanii foloseau monede speciale, ilustrate cu scene de sex, pentru a plăti serviciile prostituatelor, potrivit unor istorici. Din Roma pre-creştină datează numeroase astfel de monede misterioase, majoritatea din bronz. Monede antice care înfăţişau scene ale unor relaţii intime au circulat şi pe teritoriul Traciei şi în Grecia, iar personajele nude, ilustrate în poziţii care în prezent pot fi considerate indecente, erau fie monarhi, fie fiinţe fabuloase ca satirii şi nimfele.

În Roma antică, potrivit istoricilor, prostituţia era permisă, iar bordelurile private funcţionau în casele unor cetăţeni din înalta societate. Încăperile erau decorate cu imagini pornografice, cele mai populare astfel de fresce, care ilustrau scene de sex şi orgii sexuale, fiind descoperite în ruinele oraşului antic Pompeii, în celebrele sale lupanare (bordeluri).

Falusuri talisman, vechi de două milenii
Şi talismanele în forma unor falusuri au fost considerate obiecte aducătoare de noroc şi, drept urmare, portul lor intra în obiceiul romanilor.

Falusuri decorative erau agăţate la uşi alături de clopoţei, susţin arheologii, ca o modalitate de a alunga spiritele rele, iar unele dintre sculpturi, dedicate zeului Priapus, al fertilităţii, puteau fi folosite la nevoie ca măciuci împotriva tâlharilor, informau istoricii. De obicei, falusurile de diverse dimensiuni erau plasate în grădinile romanilor înstăriţi, în scopul dublu de a promova fertilitatea şi de a preveni jafurile. Cultul lui Priapus s-a răspândit în lumea romană şi ar fi ajuns şi în Dacia.

Numeroase obiecte de artă completează mărturiile istoricilor antici despre obiceiurile erotice ale popoarelor care au stăpânit în unele perioade ale Antichităţii ţinuturi şi aşezări din actualul teritoriu al României. Unele dintre ele prezentau în detaliu desfrâurile la care participau membrii de vază ai lumii romane. Despre a treia soţie a împăratului Claudius, Valeria Messalina, istoricii vremii au afirmat că ar fi concurat cu o prostituată pentru a stabili cine poate avea mai mulţi parteneri sexuali într-o noapte. Pliniu cel Bătrân relata că Messalina obişnuia să-şi potolească poftele carnale în timpul unor competiţii organizate în bordeluri, împotriva celor mai bune prostituate. Messalina ar fi provocat-o la un moment dat pe cea mai faimoasă prostituată din Roma, Scylla, pentru a vedea care rezistă mai mult în timpul unui astfel de maraton sexual. După ce au făcut sex amândouă cu câte 25 de bărbaţi, Scylla ar fi cedat, însă Messalina a mai continuat câteva ceasuri.

Petrecerile lui Dyonisos
Despre traci, istoricul antic Herodot afirma că le dădeau voie fiicelor lor să aibă legături trupeşti cu bărbaţii care le plac. Tracii organizau petreceri în cinstea zeităţilor, iar unele dintre ele, cum era Kotys (Kotyto) zeitatea nopţii şi a fertilităţii, erau venerate prin adevărate orgii nocturne şi băi în cursul cărora bărbaţii se deghizau în femei. Festivităţile ţinute în cinstea lui Dionysos, marele zeu olimpian al vinului, vegetaţiei, plăcerilor şi petrecerilor, erau numite misterele dionisiace, serbările dionisiace sau dionisii şi aveau ca scop eliberarea de inhibiţii şi constrângeri sociale. Picturile de pe numeroase vase antice înfăţişează modul în care aveau loc serbările dedicate lui Dyonisos şi cât de popular era acesta.

Ritualul dedicat zeului Priapus
Lui Priapus, zeu al fertilităţii, îi erau aduse ofrande de lapte şi flori, potrivit picturilor descoperite în încăperile ruinelor antice de la Pompeii, iar femeile se foloseau de sculptura acestuia în ritualuri erotice. 

„Sfântul Augustin ne informa că doamnele din lumea romană considerau ca fiind un obicei foarte adecvat şi pios pentru tinerele mirese să se aşeze pe membrul monstruos al Priapus. Şi Lactantius spune: <<Să vorbesc despre faptul că Mutinus (nume dat lui Priapus), la extremitatea cărora mirese sunt obişnuite să se aşeze, pentru ca zeul ar putea părea să fi fost primul care a primit sacrificiul modestiei lor>>. Femeile puteau fi văzute oferind în public statuetei lui Priapus cât mai multe ghirlande, pe cât a fost numărul iubiţilor lor. Ghirlandele erau atârnate în jurul falusului enorm de idol, care a fost de multe ori ascuns de la vedere în spatele numărului de ofrande agăţate de către o singură femeie”, aminteau autorii Leonard C. Smithers şi Sir Richard Burton, în volumul Priapeia, în 1890. Cultul lui Priapus s-a răspândit în lumea romană şi ar fi ajuns şi în Dacia.

Vă recomandăm şi:

Reţeta ideală pentru pofta de sex şi vigoarea bărbaţilor din Evul Mediu. Ce alimente banale formau atunci „viagra“

Un savant din secolul al nouălea, cunoscut prin lucrările sale în întreaga Europă medievală, a fost autorul unora dintre cele mai populare reţete menite să trateze problemele de natură sexuală din cuplu. Remediile lui Al-Jazzar preced inventarea viagrei moderne.

Reţete pentru refacerea virginităţii şi orgasme fără sfârşit. Secretele contesei care a revoluţionat viaţa sexuală în Evul Mediu

Femeile din Evul Mediu aflau cum pot redeveni fecioare, dacă foloseau poţiunile misterioase ale contesei Caterina Sforza. Celebra autoare a unei lucrări ştiinţifice didicată performanţelor sexuale şi modului de redobândire a virginităţii, a intrat în istorie datorită reţetelor sale controversate.

Credinţe despre viaţa sexuală în Evul Mediu: de ce femeia trebuia să sară de şapte ori în spate după fiecare act sexual

Credinţele care priveau viaţa sexuală a oamenilor din secolele trecute au fost cu totul neobişnuite. O dovedesc documentele vechi, care cuprindeau studii de anatomie şi recomandări despre relaţiile sexuale, folosirea unor afrodisiace şi despre metodele contraceptive ale strămoşilor noştri.

Obiceiurile românilor din secolul al XIX-lea: „Abstinenţa este atât de aspră încât nu poţi cumpăra cu aur nicio cană de lapte“

În urmă cu un secol şi jumătate, James Oscar Noyes, un medic american în armata sultanului, vizita teritoriile României şi descria în amănunt viaţa locuitorilor lor. Cel mai mult l-au şocat ritualurile religioase pe care românii le îndeplineau cu stricteţe şi modul de viaţă al preoţilor de la sate.

→

Imaginea 1/30: erotism in arta lumii antice