Greşeala de două milioane de lei. Ce au decis magistraţii în dosarul drumului spre Sarmizegetusa Regia
0Consiliul Judeţean a încercat să recupereze în instanţă cei peste două milioane de le pe care în 2017 a fost nevoit să îi returneze Ministerului Dezvoltării, în urma neregulilor constatate la construcţia noii şosele spre Sarmizegetusa Regia.
Consiliul Judeţean Hunedoara a primit o sentinţă nefavorabilă în dosarul judecat pe fond, la Curtea de Apel Alba Iulia, împotriva Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Autorităţile din Hunedoara au solicitat restituirea a peste două miloane de lei, sumă pe care instituţia a returnat-o către MDRAPFE în 2017, pentru lucrările de modernizare a Drumului Judeţean 705A Costeşti – Sarmzegetusa Regia.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins solicitarea Consiliului Judeţean Hunedoara, iar reprezentanţii instituţiei au înaintat recurs. Judecarea cauzei va fi reluată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, care va da o sentinţă definitivă în proces.
În 2017, reprezentanţii ministerului au controlat modul în care a fost construită şoseaua de 18 kilometri dintre satul Costeşti şi situl UNESCO Sarmizegetusa Regia şi au constatat că lucrările au fost efectuate în mod defectuos, pe unele porţiuni, folosindu-se bolovani din râul Grădiştea ca umpluturi pentru susţinerea terasamentului şoselei, materialele fiind altele decât cele menţionate în proiect. „Verificările privind obiectivul de investiţii ,<<Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei>> s-au efectuat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene), care a transmis un Proces verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prin care se consideră ca neeligibile lucrările ce privesc execuţia gabioanelor în valoare de 2.016.150,94 lei”, informa CJ Hunedoara. Măsuile luate de MDRAPFE au fost conteste la Curtea de Apel Alba Iulia, pe motiv că sunt neîntemeiate.
Pagube din cauza pietrei de râu
„Agregatele naturale de piatră brută din roca de natură sedimentară şi bolovanii de râu utilizaţi la execuţia de gabioane îndeplinesc criteriile de performanţă standardizate pentru a fi utilizate în lucrările de inginerie civilă şi construcţia de drumuri, respectiv pentru lucrările de umplere a compartimentelor gabioanelor realizate în lucrări de apărare de mal, fiind însoţite de certificate de performantă CE pentru roca de provenienţă”, au susţinut reprezentanţii CJ Hunedoara, în cererea de chemare în judecată a MDRAPFE.
CJ Hunedoara a contestat şi valoarea prejudiciului. „Aceasta este eronată, la calculul valorii luându-se în considerare toată cantitatea de deviz, deşi conform raportului de vizită în teren au fost constatate neconcordanţe cu privire la 6 gabioane din totalul de 12 aferent întregii lucrări. Dacă se raportează cantitatea de piatră folosită la umpluturi din gabioanele verificate efectiv in teren ar rezulta conform raportului de expertiză tehnică o valorare de 193.160 lei, fără TVA, şi nicidecum 1.652.852,74 lei, cum s-a constatat prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare”, se arată în dosar.
Piatra de râu din gabioane a adus pagube
În întâmpinarea depusă de reprezentanţii ministerului, aceaştia au arătat că la secţiunea de stabilire a materialelor utilizate din Caietul de sarcini, se specifică în mod clar faptul că la execuţia zidăriei uscate se foloseşte numai piatră de carieră, forma pietrei brute să fie neregulată şi să prezinte muchii vii.
Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că autorităţile judeţene nu au respectat prevederile din Contractul de finanţare şi a efectuat plăţi nelegale şi neligibile finanţării. „Nu se contestă, în speţă, faptul că normele tehnice permiteau pentru executarea lucrării de umplere a gabioanelor, folosirea atât a pietrei brute, cât şi a bolovanilor de râu. Ceea ce se impută însă reclamantei este faptul că a decontat lucrări care nu erau conforme caietului de sarcini, care prevedea expr es că pentru umplerea gabioanelor trebuie să se folosească numai piatră brută cu caracteristicile menţionate. Deşi în decont nu s-a precizat în concret materialul folosit, reclamanta a achitat preţul corespunzător pietrei brute, deşi pentru executarea lucrărilor a fost folosită atât piatră brută spartă, cât şi piatră de râu aspect confirmat şi de raportul de expertiză efectuat. Expertul a avut în vedere toate gabioanele executate”, se arată în motivarea instanţei de fond.
Drumul din munţii dacilor
Şoseaua spre Sarmizegetusa Regia a fost dată în folosinţă în primăvara anului 2016, fiind construită în urma unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat din fonduri de la UE, prin Programul Operaţional Regional 2013. Proiectul de modernizare a 18 kilometri din DJ 705 A a avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul anului 2015 să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier, însă problemele de ordin tehnic au întârziat derularea proiectului. Investiţia a fost realizată cu întârzieri, dar şi cu reclamaţii privind calitatea lucrărilor executate. După inaugurarea din 2016, viiturile şi alunecările de teren au produs pagube importante pe şoseaua construită cu fonduri europene.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
