Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Hunedoara, judeţul gărilor pustii. Prăbuşirea uneia dintre cele mai vaste reţele feroviare din România VIDEO

2
14 Oct 2021 04:01:03
Autor: Daniel Guţă
Una dintre cele două gări din Lupeni. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Una dintre cele două gări din Lupeni. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Mai multe oraşe din judeţul Hunedoara au rămas fără transport feroviar, în timp ce gările lor, animate în trecut, sunt părăsite şi lăsate pradă ruinării.

La începutul secolului al XX-lea, Hunedoara se număra printre regiunile cu cea mai mai dezvoltată infrastructură feroviară.

GALERIE FOTO CU GĂRILE PUSTII

Aproape toate oraşele hunedorene erau conectate la căile ferate, iar sute de kilometri de linii industriale, miniere şi forestiere se ajungeau în cele mai izolate locuri ale ţinutului. Reţeaua feroviară a continuat să se dezvolte până în anii '80, apoi a intrat într-un declin prelungit care a dus la dispariţia a zeci de kilometri de cale ferată şi a celor mai multe dintre căile ferate înguste şi uzinale.

Gara Haţegului, pustie de două decenii. Locul a fost tranzitat de calea ferată unică în România VIDEO

Secretele celor mai faimoase tuneluri din România. Drumurile croite sub munţi, cu târnăcopul şi dinamita

Calea ferată Hunedoara - Simeria: 137 de ani de la prima călătorie cu trenul între cele două oraşe VIDEO

Gările mai multor oraşe hunedorene, animate în trecut de mii de localnici, în special de navetişti, au rămas pustii, cu clădirile puse sub lacăt şi lăsate să se ruineze. Unii dintre localnici privesc uluiţi vechile clădiri de călători şi le deplâng soarta, chiar dacă recunosc că şi-au pierdut demult interesul pentru călătoriile cu trenul.


Gara Lupeni. ADEVĂRUL Foto: Daniel Guţă

În Valea Jiului, primul tren de călători a sosit în gara din Petroşani în urmă cu 151 de ani, de la Simeria, pe calea ferată a cărbunelui, aşa cum era numită în 1870 – anul inaugurării sale. La acea vreme, o altă linie ferată, îngustă, folosită la transportul cărbunelui, lega Petroşaniul de exploatările de la Petrila şi Lonea. 

O altă cale ferată a cărbunelui a fost construită în Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe ruta Petroşani (Livezeni) – Vulcan – Lupeni, iar o reţea uriaşă de linii uzinale s-a dezvoltat în secolul XX în jurul ei. Reţeaua feroviară din Valea Jiului a ajuns la apogeu în anul 1989, când căile ferate au fost folosite la transportul a peste 11 milioane de tone de cărbune extrase din bazinul minier. Minele au intrat în declin abrupt, la fel şi reţeaua feroviară a Văii Jiului.
 

Gările pustii din Valea Jiului

Cădirea de călători a staţiei CFR din Petroşani, veche de un secol şi jumătate, a fost reabilitată în ultimii ani, în schimb o mulţime de construcţii şi monumente feroviare din împrejurimile sale, inclusiv depoul CFR înfiinţat în 1912, au fost lăsate în paragină.

 


Lupeni. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

În Lupeni, un municipiu cu peste 23.000 de locuitori, cele două gări, scoase din uz, au rămas pustii. De peste cinci ani, pe calea ferată Livezeni – Lupeni, electrificată, nu mai circulă trenuri de călători. Clădirea CFR de la intrarea în oraş a fost reparată în ultimii ani, după ce localnici s-au plâns de starea dezastruoasă în care ajunsese. A rămas însă pustie şi a redevenit un focar de mizerie. La celălalt capăt al municipiului, gara din cartierul Bărbăteni este pusă sub lacăt. A fost construită în anii ´80, dar nu şi-a mai arătat utilitatea. Pe liniile ferate din Valea Jiului pot fi văzute, din ce în ce mai rar, garnituri de marfă care pleacă din minele Lonea, Vulcan şi Lupeni, spre termocentrala din Paroşeni.


Calea ferată din Petrila. ADEVĂRUL
 

Gara Haţeg a funcţionat un secol

Oraşul Haţeg a fost traversat de calea ferată Subcetate – Caransebeş, inaugurată în 1908 şi faimoasă pentru sectorul dotat cu cremalieră.

 


Haţeg. Video: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
 

Tot atunci, a fost inaugurată şi gara Haţeg, o clădire de epocă în faţa căreia se întindeau cinci linii ferate. Circulaţia trenurilor pe calea ferată Subcetate – Caransebeş a fost închisă, pe bucăţi, de la sfârşitul anilor ´70 până în anii 2000. La peste două decenii de la închiderea circulaţiei feroviare, gara Haţeg a rămas pustie. În faţa ei, peronul şi liniile ferate ruginite au fost acoperite cu buruieni.


Gara Haţegului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Faţadele monumentului vechi de peste un secol s-au scorojit, tocăria a putrezit, iar acoperişul a suferit stricăciuni. Foişorul de lemn al gării, ridicat odată cu clădirea, a rezistat timpului deşi se află şi el într-o stare avansată de degradare. Liniile ferate şi câteva instalaţii feroviare se mai întind pe câteva sute de metri în stânga şi în dreapta clădiri.

Gara Brad a rămas pustie după reparaţii

Gara Brad se numără printre cele mai vechi clădiri de călători din România. A fost inaugurată în urmă cu 125 de ani, odată cu calea ferată Brad – Sântana şi a rămas un simbol al municipiului de la poalele Metaliferi.

 


Gara Brad. ADEVĂRUL
 

Clădirea staţiei CF a intrat în reparaţii capitale în 2016, iar lucrările, finanţate de CFR cu peste un milion de lei, s-au întins pe aproape trei ani. Lucrările de reabilitare a spaţiilor din interiorul clădirii sunt, însă, oprite din 2019. Cele mai multe încăperi au rămas neamenajate, iar o suprafaţă mare din tavan s-a prăbuşit. În apropierea gării, alte clădiri feroviare vechi de peste un secol s-au ruinat, iar piaţa şi parcul din faţa staţiei CFR au rămas neamenajate.


Gara Brad. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Clădirea a rămas închisă în aşteptarea continuării reparaţiilor. În prezent, un tren de călători mai pleacă din Brad spre Ineu, dar cel mai adesea gara este pustie. Aproape nimic nu mai aminteşte de forfota din jurul staţiei CFR din urmă cu trei decenii, când calea ferată Deva – Brad şi exploatările miniere se aflau în funcţiune, iar peroanele erau aglomerate de navetişti. În Brad s-a păstrat linia de cale ferată îngustă Brad – Crişcior, folosită în scop turistic.

Clădirea-monument a Hunedoarei

De la începutul anului 2018, odată cu închiderea circulaţiei feroviare pe ruta Simeria – Hunedoara, niciun tren nu a mai ajuns în gara municipiului Hunedoara. Peroanele staţiei CFR au rămas pustii, iar clădirea de călători, cu o arhitectură deosebită, a fost pusă sub lacăt şi lăsată „în conservare”. Astfel că abandonarea clădirii a accelerat degradarea şi vandalizarea acesteia. Frescele din anii ´50 care îi împodobesc pereţii şi-au pierdut coloritul şi au fost distruse parţial de umezeală.

 


Hunedoara. Video: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

O stea socialistă, acum ruginită, atârnă încă în turnul gării, deasupra orologiului stricat, amintind de epocile trecute. Din 1884, odată cu inaugurarea Uzinelor de Fier ale Hunedoarei, trenurile au circulat aproape neîntrerupt pe ruta Hunedoara – Simeria. De la începutul anilor 1900, timp de un secol, o altă cale ferată lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor, unde se aflau bogatele zăcăminte de fier de la Ghelari. Calea ferată minieră Hunedoara - Ghelari, cu ecartament îngust, a fost dezafectată la mijlocul anilor 2000, iar traseul ei spectaculos este folosit în prezent de localnicii amatori de drumeţii. Gara mică a Hunedoarei, aflată în vecinătatea Castelului Corvinilor, a dispărut şi ea.


Frescă din anii 50, în gara din Hunedoara. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

Cum a fost construită reţeaua feroviară din Hunedoara

Primul tren de călători a tranzitat judeţul Hunedoara în 1868, odată cu inaugurarea căii ferate Arad – Alba Iulia. A trecut prin Ilia, Deva, Simeria, Orăştie.

Calea ferată a cărbunelui Simeria – Petroşani a fost inaugurată în 1870.

Calea ferată Hunedoara – Simeria a fost inaugurată în 1884.

Calea ferată Petroşani – Lupeni a fost deschisă circulaţiei în 1892.

În 1896 a fost inaugurată calea ferată Brad – Arad, pe linia secundară Sântana – Brad şi odată cu ea gara oraşului Brad.

Calea ferată Ilia – Lugoj a fost deschisă traficului feroviar în 1898.

În 1900 a fost inaugurată calea ferată minieră Hunedoara – Ghelari.

Din 1907, oraşul Brad şi localitatea învecinată Crişcior au fost conectate printr-o cale ferată minieră.

În 1908 se deschide traficul feroviar pe ruta Subcetate – Haţeg – Caransebeş, cu sectorul Sarmizegetusa – Bouţari prevăzut cu cremalieră.

Depoul din Petroşani a fost inaugurat în 1912.

În 1948 este deschisă circulaţia pe Defileul Jiului, între Petroşani şi Bumbeşti, unul dintre cele mai spectaculoase sectoare de cale ferată din România.

În 1987, Nicolae Ceauşescu inaugurează calea ferată Deva – Brad, a cărei construcţie a demarat la începutul anilor ´40.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Calea ferată realizată în 50 de ani şi distrusă după un deceniu. Cum a eşuat mega-proiectul „epocii Ceauşescu” început cu prizonierii sovietici

Colosul fostei căi ferate Deva - Brad. Ce se întâmplă cu viaductul uriaş, construit în urmă cu opt decenii VIDEO

„Paznicul” viaductului neclintit de pe calea ferată dispărută a Hunedoarei, cu o istorie de 120 de ani VIDEO

Ce s-a ales de calea ferată a Hunedoarei, pe care circulau trenurile cu mii de muncitori ai combinatului VIDEO

Spectaculoasa cale ferată montană către cetăţile dacice, acum dispărută. Pe vremuri, urşii alergau după trenuri

Austriacul care ţine în viaţă o cale ferată din Hunedoara: „Este monument istoric. Am redeschis-o pentru turişti” VIDEO

Cum a fost distrusă definitiv calea ferată Deva - Brad, mega-proiectul realizat în cinci decenii VIDEO

VIDEO 120 de ani de la deschiderea căii ferate Hunedoara - Ţinutul Pădurenilor. Celebrare inedită a mocăniţei

Drumul de fier al cărbunelui a împlinit 150 de ani. Cum a fost construită calea ferată Simeria - Petroşani

VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Ludwig
14.10.2021, 09:07:46

CFR a fost devalizat de 30 de ani de capusala politica. PE de alta parte azi multa lume are masina personala, maxi taxi, autobuze private, etc

+8 (8 voturi)
Vasile Naftuli
14.10.2021, 22:00:10

Pe aici a trecut „democratia”, a rămas „parfum” de ... lehamite.

-12 (12 voturi)
Modifică Setările