Istoria controversată a kosonilor de argint. Marele tezaur furat în 2003 din Sarmizegetusa a dispărut pe piaţa neagră
0
Mai puţin de 300 de monede antice Koson de argint au fost recuperate în ultimii ani de autorităţile române, dintr-un tezaur de peste 2.300 de piese. Singura mare comoară de Kosoni de argint a fost descoperită de braconieri, la Sarmizegetusa Regia, iar până în ultimii ani nu se ştia de existenţa lor.
Primii kosoni de argint au apărut pe piaţa antichităţilor, pentru prima dată, la mijlocul anilor 2000. Anchetatorii grupărilor de traficanţi de comori dacice au stabilit că artefactele preţioase proveneau dintr-un mare tezaur, a cărei descoperire, învăluită încă în mister, a fost semnalată în anul 2003, în zona Sarmizegetusei Regia.
Monedele antice ar fi ajuns, un an mai târziu, în Germania şi apoi au fost achiziţionate de un colecţionar american. Mai puţin de 300 au fost recuperate de autorităţile române în ultimii ani. Dintre acestea, 49 au fost expuse în premieră în anul 2013, de Muzeul Naţional de Istorie al României. Artefactele au fost aduse din Statele Unite ale Americii, operaţiunea fiind considerată o premieră absolută, fiind pentru prima oară când autorităţile române reuşeau recuperarea unor piese furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal şi prezente în comerţul internaţional de antichităţi de pe piaţa numismatică americană.
Bătute la Sarmizegetusa Regia
„Cele 49 monede fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat baterea lor – KOSON. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44 - 29 a. C. Piesele repatriate provin dintr-un mare tezaur, descoperit după anul 2003, în urma unor activităţi ilegale de detecţie şi săpături desfăşurate de membri ai unor reţele infracţionale, care au activat zona în Sarmisegetuza Regia, ultima capitală a Daciei libere. Monedele au părăsit teritoriul naţional în mod clandestin, fiind apoi depistate, în 2011, în cadrul comerţului internaţional de antichităţi”, informa Muzeul Naţional de Istorie a României.
Monedele Koson de argint au mai fost menţionate pentru prima dată de cercetătorul Max Bahrfeldt, la începutul secolului XX, însă acesta le considera falsuri. „Cum cel puţin monedele de argint cu aceeaşi iconografie cu kosonii de aur au fost bătuţi cu o singură pereche de ştanţe, utilizată şi pentru aur, rezultă că autenticitatea kosonilor de argint este certă”, informează koson.org. Potrivit arheologilor, până în prezent au fost cunoscuţi numai kosoni de argint cu monogramă, bătuţi cu o pereche de ştanţe folosite şi pentru producerea kosonilor de aur. Kosonii de argint au o greutate de circa 4,5 grame.
„Importanţa descoperirii acestor monede de argint şi legătura celor trei tipuri monetare (kosoni de aur, kosoni de argint, kosoni de tip Koson-Droueis) este că demonstreză existenţa unui sistem monetar complex, utilizat sau care trebuia utilizat în lumea geto-dacică”, informează koson.org.
Kosonii de aur
Spre deosebire de monedele Koson de argint, Kosonii de aur au fost menţionaţi în documentele cărturarilor încă din secolul al XVI-lea, când este atestată descoperirea unui tezaur important de monede (400.000 de galbeni şi mulţi sloi, potrivit cronicarului Gheorghe Şincai), în apele Streiului. Potrivit cercetătorilor, staterii din aur proveniţi de la Sarmizegetusa şi din împrejurimile celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos.
Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti, însă istoricii susţin că au fost bătuţi pe teritoriul Daciei, în zpna Munţilor Orăştiei. „Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler, în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”.
De-a lungul timpului, în afara comorii de pe Valea Streiului, mai multe descoperiri de monede Koson au fost atestate în zona Munţilor Orăştiei, cele mai importante fiind de la sfârşitul secolului al XVIII - lea şi de la începutul secolului al XIX - lea. În prezent, peste 25 de kilograme de kosoni, furaţi de braconierii cetăţilor dacice, sunt daţi dispăruţi, peste 1.000 de piese fiind recuperate de autorităţi, în urma anchetelor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Cei patru inculpaţi în dosarul traficării celui mai mare tezaur de monede antice din aur, sustras din Sarmizegetusa Regia au primit sentinţe definitive. Prejudiciul creat de grupare se ridică, potrivit procurorilor, la peste patru milioane de euro, însă unele din infracţiunile de care au fost acuzaţi s-au prescris. Cea mai valoroasă comoară nu a fost recuperată.
Autorităţile statului român au intrat, în urmă cu şapte ani, în posesia unei comori de peste un kilogram de aur, în monede Koson, pe care un hunedorean care s-a recomandat „de bună credinţă” a predat-o. Personajul misterios s-a dovedit a fi un traficant de comori, care a participat la înstrăinarea altor tezaure valoroase, nemulţumit de oferta autorităţilor.
Brăţările spiralice din aur sunt cele mai valoroase piese de tezaur recuperate de autorităţile române, în ultimii ani, după ce au fost sustrase din zona protejată Sarmizegetusa Regia. Potrivit celor mai recente evaluări, ele au fost estimate la câte 100.000 de euro fiecare. Zeci de mii de euro ar valora şi alte zeci de piese de patrimoniu.
Se încarcă comentariile...
