Libertatea lui Romeo Beja hotărâtă de magistraţi, la 20 de ani de la sângeroasa mineriadă din 1999. „Locotenentul” lui Miron Cozma este închis de trei ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Romeo Beja şi Miron Cozma
Romeo Beja şi Miron Cozma

Condamnat la cinci ani de închisoare pentru implicarea în Mineriada din ianuarie 1999, Romeo Beja, fost „locotenent” al lui Miron Cozma a primit o soluţie favorabilă la cererea de eliberare condiţionată.

Judecătoria Timişoara a dispus eliberarea condiţionată a lui Romeo Beja (60 de ani), unul dintre foştii lideri ai minerilor din Valea Jiului, dar sentinţa definitivă la cererea sa va fi luată de Tribunalul Timiş, la sfârşitul lunii ianuarie. Beja, fost „locotenent” al lui Miron Cozma se află în închisoare din februarie 2016, având de executat o condamnare de cinci ani, pentru implicarea în Mineriada din ianuarie 1999.

„Persoana condamnată a început executarea pedepsei la data de 24.02.2016, aceasta urmând să expire la data de 10.08.2020, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1.218 zile, condiţie îndeplinită în cazul de faţă, condamnatul executând 980 zile de la data de 24.02.2016 până la data de 30.10.2018, 197 zile de arest preventiv, 41 zile considerându-i-se executate ca urmare a muncii prestate, rezultând un număr total de 1218 zile câştigate şi executate, iar ca urmare a aplicării dispoziţiilor privind compensarea în cazul cazării în condiţii necorespunzătoare, condamnatul a mai beneficiat de un număr de 186 zile datorită cazării în condiţii necorespunzătoare”, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Timişoara.

Romeo Beja a fost condamnat la cinci ani de închisoare, împreună cu Vasile Lupu, Dorin Loiş, Constantin Creţan şi Ionel Ciontu, pentru implicarea în Mineriada din ianuarie 1999. În anul 2005, înainte de a fi închis, fostul lider al minerilor a fugit din ţară, în Austria. A fost dat în urmărire internaţională şi capturat abia în februarie 2016. Atunci, jandarmii de la Curtea de Apel Bucureşti l-au identificat în sediul instituiţiei, unde fostul locotenent al lui Miron Cozma s-a prezentat la un proces. Ulterior, Beja a fost preluat de poliţiştii Serviciului Urmăriri al Poliţiei Capitalei şi dus la Rahova.

Mineriada din 1999 se înscrie în rândul celor mai sângeroase acţiuni de protest din România ultimelor decenii. În noaptea de 21 spre 22 ianuarie 1999, preşedintele Emil Constantinescu a decretat „stare de urgenţă“ pe întreg teritoriul ţării, imediat după ce minerii din Valea Jiului au luat prizonieri 1.500 de jandarmi şi pe prefectul de Vâlcea la capătul luptelor dure purtate între ortaci şi forţele de ordine în localitatea Costeşti. 20.000 de mineri se aflau în drum spre Bucureşti, mobilizaţi de liderul Miron Cozma. revoltaţi de anunţul Guvernului privind închiderea primelor două mine din Vale.

Conflictul violent a fost aplanat temporar prin „Pacea de la Cozia“, cum a rămas în istorie acordul semnat pe 23 ianuarie 1999 între premierul Radu Vasile şi Miron Cozma. În anii imediat următori, exploatările miniere din toată ţara s-au închis însă una după alta, iar ortacii au pierdut definitiv statutul de cea mai influentă şi temută categorie profesională din România. Miron Cozma, fostul lider al minerilor, a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pentru mineriada de la Costeşti, în septembrie 2005.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Ce s-a ales de mineri la 17 ani după bătălia de la Costeşti. Culisele violenţelor încheiate cu Pacea de la Cozia şi decăderea apocaliptică a oraşelor-mină

Greva care a cutremurat România lui Ceauşescu, relatată de americani: cum au fost umiliţi miniştrii care au venit să îi calmeze pe mineri

Lacrimile ortacilor la închiderea Minei Petrila: „Am adăugat încă o tragedie şirului de drame din minerit“

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite