Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Mărirea şi declinul Cetăţii Devei. Cum s-a degradat accelerat aşezarea medievală în numai cinci ani FOTO VIDEO

14
10 Apr 2021 20:00:11
Autor: Daniel Guţă
Cetatea Devei, în aprilie 2016 Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
Cetatea Devei, în aprilie 2016 Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

În numai cinci ani, trecuţi de la redeschiderea ei, Cetatea Devei s-a degradat accelerat în mai multe zone, iar turiştii se lasă aşteptaţi.

Lucrările de reabilitare a incintelor II şi III ale Cetăţii Devei au durat trei ani, în perioada 2013 – 2016, timp în care accesul publicului în incinta aşezării medievale a fost restricţionat.

GALERIE FOTO CU CETATEA DEVEI 2016 - 2021

Investiţia de nouă milioane de euro, finanţată prin Fondul European de Dezvoltare Regională, a inclus cercetarea arheologică, refacerea zidurilor şi a porţilor, a Camerei de artilerie a Bastionului, a drumului de acces, precum şi finisaje. 

De asemenea, a fost construit un pod de acces între incintele II şi III, în cadrul unor investiţii suplimentare realizate de administraţia locală. 

„Rezultatul proiectului de restaurare este unul bun. Lucrările au fost realizate sub supraveghere arheologică şi a Comisiei Monumentelor Istorice, iar constructorii nu s-au abătut de la proiect”, afirma Angela Kalauz, arhitecta şefă a Devei, la acea vreme. 

Tot atunci, modul în care au fost reabilitate incintele exterioare ale monumentului istoric a stârnit controverse, arheologul Adrian Andrei Rusu fiind printre cei care s-au declarat nemulţumiţi de noul aspect al cetăţii. 

„A fost o abordare eronată a incintelor II şi III, însă este evident că incinta I este foarte complicată şi arhitecţii care au abordat Deva nu au capacitatea să înţeleagă ce este acolo. În rest, întâlnim categoria de gafe arhitectonice şi de construcţie pe care deja o avem experimentată şi cu consecinţe grave în alte cetăţi din România”, afirma A. A. Rusu. 

Mii de oameni la inaugurarea din 2016

În 3 aprilie 2016, cetatea a fost redeschisă publicului, iar peste 5.000 de oameni au venit s-o viziteze într-o singură zi. Oamenii au stat la coadă zeci de minute la telecabină şi apoi s-au înghesuit pe aleile şi terasele sale. 

Autorităţile şi-au pus atunci mari speranţe că reabilitarea Cetăţii Devei va duce la dublarea numărului de turişti în următorii ani, însă acest lucru nu s-a întâmplat. A crescut uşor numărul vizitatorilor, ajungând în jurul a 200.000 – 250.000 pe an, însă mulţi dintre oaspeţii aşezării s-au arătat nemulţumiţi de ce au găsit în cetate. 


Cetatea Devei, 2021 Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Zidurile şi faţadele reabilitate până în 2016 sunt cuprinse în mare parte de igrasie, mucegaiul s-a întins pe pereţii încăperilor închise, lăsate goale şi neaerisite, în unele locuri mobilierul de lemn s-a şubtrezit şi s-a rupt, iar porţiuni mari din pavajele aleilor s-au desprins. Bolovanii şi bucăţile de stâncă au alunecat peste alei, la fel şi trunchiurile unor arbori de pe Dealul Cetăţii. Unele instalaţii de iluminat au fost distruse, iar prizele şi elementele din sistemul electric s-au defectat. 


Locul interzis de sub Cetatea Devei. Aici s-a născut legenda tunelului secret până la Castelul Corvinilor VIDEO

Tunelul secret de la Castelul Corvinilor care nu a fost descoperit vreodată: cât adevăr conţine controversata legendă

Doar automatele de băuturi şi dulciuri, amplasate fără avizul Direcţiei de Cultură, funcţionează în aşezarea medievală. Schelele de lemn parţial distruse de pe Incinta I (Palatul Cetăţii) au rezistat de peste un deceniu pe construcţie, chiar dacă unele din ele s-au prăbuşit, smulse de vânt, de-a lungul timpului. Incinta I este închisă publicului în aşteptarea restaurării pe fonduri europene. 

Cetatea pustie

La cinci ani de la redeschiderea Cetăţii Devei, aşezarea este pustie în cea mai mare parte a timpului, deşi accesul în aşezare este gratuit. Doar urcarea în cetate cu telecabina se plăteşte, însă pe amatorii de plimbări pe jos, un ocol de 15 minute, de la staţia telecabinei până la Poarta I a Cetăţii Devei, îi scuteşte de o cheltuială de 20 de lei. 


Cetatea Devei, în aprilie 2016 Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Cetatea nu mai are din 2018 un serviciu propriu de administrare, acesta fiind înfiinţat în 2016 şi desfiinţat doi ani mai târziu de conducerea municipalităţii, după ce un control intern a dus la descoperirea mai multor nereguli în activitatea acestuia. 

În 2018, Serviciul avea peste 30 de angajaţi, majoritatea la birouri, iar şefii săi îşi decontau ilegal deplasările şi sejururile la hoteluri de lux şi îşi stabileau ilegal sporuri şi majorări salariale, arăta un raport al Corpului de Control din Primăria Deva. 

Cetatea a trecut ulterior în administrarea Serviciului Public de Gospodărire Municipală Deva, din cadrul primăriei, responsabil în principal cu întreţinerea zonelor verzi din municipiu. 


Intrarea în Cetatea Devei. Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Reprezentanţii Primăriei Deva susţin însă că situaţia monumentului istoric se va schimba. Construcţia unei noi telecabine a fost scoasă la licitaţie publică, iar lucrările, finanţate din bugetul local al Devei sunt estimate la trei milioane de euro. 

De asemenea, cinci milioane de euro, accesaţi din fonduri UE, vor fi investiţi în refuncţionalizarea Incintei I a monumentului istoric, închisă publicului în prezent. 

Cetatea, de-a lungul secolelor

Cetatea Devei a fost în trecut una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. 

Potrivit istoricilor, cetatea regală a Devei care cuprindea un domeniu întins a intrat în 1444 în posesia lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Alături de ea au fost preluate şi 56 de sate, precum şi minele de aur din Munţii Apuseni, care aparţineau domeniului cetăţii. 


Pavajele din Cetatea Devei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Conform documentelor din secolele trecute, cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular. Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul al XIII-lea, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată. 

În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie. 

În vremea răscoalei din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime. 

Cetatea Devei a fost distrusă în urma unei explozii petrecute în 13 august 1849, în depozitul de muniţii. În explozie au pierit soldaţii din garnizoana cetăţii.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cetatea Devei la mijlocul secolului al XIX-lea. Povestea gravurii realizate de un artist german care a vizitat citadela

FOTO Apariţie inedită a Laurei Codruţa Kovesi printre turişti. Unde şi-a petrecut duminica procurorul-şef al DNA 

Cum au fost batjocorite marile cetăţi în trecut. Localnicii profitau de dezastrul aşezărilor, dar străinii se cutremurau

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

14 Comentarii

Actor Spectator
10.04.2021, 21:06:07

Documentati-va, va rog, cu titlu informativ, despre ceea ce este si inseamna Teoria Ferestrelor Sparte, Broken Windows Theory. Cititi despre cum a aparut, care au fost experimentele sociale care au dus la elaborarea ei, si veti intelege cat de perfect se aplica aceasta teorie sociala Romaniei si, mai ales, poporului roman si mentalitatii sale. Si prin urmare, veti intelege de ce Romania se zbate in noroi, si nu se intrevede, pe termen scurt sau mediu, nicio schimbare in bine.

+2 (6 voturi)
Utilizator Adevărul
10.04.2021, 22:36:28

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
10.04.2021, 22:40:32

Comentariu considerat abuziv.

FtheUE
10.04.2021, 21:26:19

Nu inteleg de ce am avea noi nevoie de aceasta cetate. E construită de unguri, la fel ca majoritatea cetăților transilvane. Pentru noi a adus doar suferința

-5 (7 voturi)
Lucian Sarbu
10.04.2021, 21:44:28

Am vizitat de două ori această cetate, atât înainte, cât și după renovare. Prima oară în 2009, a doua oară în 2016. Cetatea în sine e foarte frumoasă, peisajul văzut de sus e foarte pitoresc, dar problema cetății nu e lipsa de interes pentru turiști, ci faptul că din punct de vedere turistic nu e inclusă în nici un fel de circuit. Ce dreaq fac retarzii ăia de la Consiliul Județean Hunedoara?! Hunedoara e genul de județ în care ți-ai putea petrece cu ușurință o săptămână frumoasă de vacanță, DACĂ frumusețile județului ar fi popularizate. Vă zic eu ce poți vedea frumos pe acolo: cetatea Devei și castelul de la Hunedoara, Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana, bisericuțele vechi din zona Hațegului (inclusiv biserica din Densuș), pentru copii: tot ce înseamnă dinozaurii din Hațeg... Deva e un oraș cu centrul foarte frumos, seara ai o strasse unde să mănânci bine și să bei o bere. În rest mai stai la iarbă verde, un pic de munte, aer curat, și uite așa îți poți petrece un concediu foarte plăcut, și instructiv, cu familia. Dar nah, dacă oamenii sunt proști, nu poți să le bagi cu forța bunăstarea în buzunar. CJ Hunedoara ar trebui să aibă pusă la punct o politică de atragere a turiștilor, mai ales că au și autostradă acum care le trece prin județ. De ce nu au o astfel de politică? Păi, întrebați-i pe cei în drept să răspundă...

+7 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (14)

Modifică Setările