Matriţa antică din Sarmizegetusa Regia. Controversele expertizei artefactului unic în lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De patru ani, o tânără din Arad a chemat statul român în judecată, solictând o recompensă de 500.000 de lei pentru participarea la descoperirea, în 2013, a matriţei antice de bronz din Sarmizegetusa Regia, un artefact unic în lume, potrivit experţilor.

Tribunalul Hunedoara a judecat, marţi, dosarul în care Andreea Ciuciu (33 de ani), o tânără din Arad care în vara anului 2013 a asistat la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, a solicitat despăgubiri de 500.000 de lei statului român pentru participarea la găsirea artefactului considerat unic în lume.

GALERIE FOTO - Imagini cu matriţa misterioasă a dacilor

Procesul a început în anul 2016 şi s-a prelungit datorită audierilor martorilor care ar fi asistat la descoperirie şi a procedurilor legate de expertizarea  matriţei de bronz. Expertiza aprobată de instanţă a fost realizată de fostul arheolog constănţean Ghiorghe Papuc, în vârstă de 76 de ani, însă a fost contestată de celelalte părţi din dosar. „Marţi, instanţa a acordat un nou termen de judecată, pe 7 aprilie 2020,  pentru a-i fi comunicate reclamantei răspunsurile formulate de expert, la obiecţiunile părţilor”, a precizat Ildiko Glăman, purtătoarea de cuvânt a Tribunalului Hunedoara.

În 2013, la descoperirea matriţei din Sarmizegetusa Regia, unii istorici nu au ezitat să o evalueze la un milion de euro, lucru care a fcut-o pe Andreea Ciuciu să evalueze despăgubirea la 500.000 de lei, respectiv 1/7 din 45 la sută din valoarea obiectului descoperit, „având în vedere că am fost parte a grupului de şapte persoane care a realizat această descoperire, unicat şi cu valoare excepţională”, se arăta în cererea reclamantei, depusă la dosar. „Am solicitat despăgubirea pentru participarea la descoperirea matriţei antice, fără să mă bazez pe o estimare oficială a valorii artefactului. Dar am înţeles că specialiştii de la muzeu considerau că piesa are valoarea a trei brăţări dacice de aur”, relata Andreea Ciuciu, la tribunal.

Între timp, în 2015, specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au evaluat matriţa la 560.000 de lei, iar anul trecut, fostul arheolog Ghiorghe Papuc a evaluat-o la 200.000 de lei. Argumentele aduse de acesta din urmă au stârnit controverse, fiind respinse de alţi arheologi. „Se pare că matriţa de la Sarmizegetusa Regia nu a fost folosită în Dacia. Acest lucru ne-a determinat să evaluăm piesa la suma de 200.000 de lei”, concluziona expertul Ministerului Culturii. Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, a contestat însă evaluarea şi a solicitat detalii despre modul în care ea a fost realizată.
 
Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Locul descoperirii se află în incinta monumentului istoric, aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO. În 23 iunie 2013, Vladimir Brilinsky, fostul adminstrator al sitului, aflat împreună cu un grup de turişti din care făcea parte şi Andreea Ciuciu, a fost cel care a scos la iveală artefactul antic, i-a anunţat pe arheologi despre el şi l-a predat imediat autorităţilor. Totuşi, Brilinsky nu a solicitat  despăgubiri. Misteriosul obiect antic, cu o greutate de  opt kilograme şi o formă hexagonală, a fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipoptami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări. Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

FOTO Imagini unice cu descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia ţinută „la secret“ timp de doi ani: matriţa antică a bijutierului din capitala Daciei

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite