Matriţa bijutierilor daci, piesa unică în lume ţinută ascunsă doi ani de către arheologi datorită valorii inestimabile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
matrita

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva face ultimele pregătiri pentru expunerea uneia dintre cele mai importante piese de tezaur descoperite în ultimii ani în România: matriţa unui orfevrier din Sarmizegetusa Regia, obiect care va putea fi văzut de public la mijlocul lunii iunie, la Deva.

Pregătirile pentru cea mai aşteptată expoziţie organizată în acest an la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au ajuns la final. Ţinută departe de ochii publicului, timp de doi ani, de la data descoperirii ei, matriţa antică descoperită în Sarmizegetusa Regia va fi expusă în premieră la Deva.

”Am făcut ultimele pregătiri pentru evenimentul care va avea loc la mijlocul lunii iunie, pe care îl considerăm cea mai importantă expoziţie organizată în acest an în muzeul devean. Matriţa va fi prezentată la Deva, iar cu ocazia expoziţiei va fi lansat şi volumul care cuprinde studiile realizate în ultimii doi ani de specialişti asupra acestei piese unice. A fost amenajat spaţiul expoziţional care va găzdui matriţa descoperită în Sarmizegetusa Regia, în urmă cu doi ani. Acesta va fi spaţiu extrem de bine securizat şi va oferi o ambianţă plăcută vizitatorilor”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Potrivit reprezentanţilor muzeului, pregătirile pentru expoziţia dedicată piesei antice au demarat încă din anul 2014. Între timp, matriţa a fost cercetată de arheologi, iar un expert din Ungaria s-a ocupat de restaurarea ei.

Unealta misterioasă din atelierul dacilor

matrita

Matriţa este considerată un obiect unic. Potrivit arheologilor, ea este confecţionată din bronz, are o greutate de peste opt kilograme şi era folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii.

Obiectul de formă hexagonală este încrustat cu sculpturi ale unor animale mitice, provenite din zona mediteraneeană. Istoricul Gelu Florea declara despre această unealtă de bijutier că este o piesă foarte rară şi cu importante valenţe artistice.

Potrivit cercetătorului, descoperirea reprezintă şi o confirmare a unui fapt documentat de-a lungul timpului de generaţii de arheologi, că Sarmizegetusa, în ajunul cuceririi de către romani era un mediu cosmopolit, în care elitele regatului dacic erau capabile să achiziţioneze produse şi servicii de foarte bună calitate.

matrita

În luna iunie a anului 2013, chiar în noaptea Sânzienelor, o furtună violentă a scos la iveală comoara arheologică. Vântul a rupt un fag vechi de peste un secol din incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina trunchiului doborât, a doua zi Vladimir Brilinsky, omul care se ocupă de administrarea monumentului UNESCO, a descoperit, împreună cu câţiva copii pe care îi însoţea în acel loc, piesa unică din bronz, provenită, cel mai probabil, dintr-un vechi atelier de orfevrărie al meşterilor daci.


Vă recomandăm şi:

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.

Blestemul şi binecuvântarea codului galben: povestea comorii scoase la iveală, de Sânziene, în urma furtunilor ce au distrus zidul Sarmizegetusei Regia

Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro

Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite