Pregătirile pentru cea mai aşteptată expoziţie organizată în acest an la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au ajuns la final. Ţinută departe de ochii publicului, timp de doi ani, de la data descoperirii ei, matriţa antică descoperită în Sarmizegetusa Regia va fi expusă în premieră la Deva.
”Am făcut ultimele pregătiri pentru evenimentul care va avea loc la mijlocul lunii iunie, pe care îl considerăm cea mai importantă expoziţie organizată în acest an în muzeul devean. Matriţa va fi prezentată la Deva, iar cu ocazia expoziţiei va fi lansat şi volumul care cuprinde studiile realizate în ultimii doi ani de specialişti asupra acestei piese unice. A fost amenajat spaţiul expoziţional care va găzdui matriţa descoperită în Sarmizegetusa Regia, în urmă cu doi ani. Acesta va fi spaţiu extrem de bine securizat şi va oferi o ambianţă plăcută vizitatorilor”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Potrivit reprezentanţilor muzeului, pregătirile pentru expoziţia dedicată piesei antice au demarat încă din anul 2014. Între timp, matriţa a fost cercetată de arheologi, iar un expert din Ungaria s-a ocupat de restaurarea ei.
Unealta misterioasă din atelierul dacilor
Matriţa este considerată un obiect unic. Potrivit arheologilor, ea este confecţionată din bronz, are o greutate de peste opt kilograme şi era folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii.
Obiectul de formă hexagonală este încrustat cu sculpturi ale unor animale mitice, provenite din zona mediteraneeană. Istoricul Gelu Florea declara despre această unealtă de bijutier că este o piesă foarte rară şi cu importante valenţe artistice.
Potrivit cercetătorului, descoperirea reprezintă şi o confirmare a unui fapt documentat de-a lungul timpului de generaţii de arheologi, că Sarmizegetusa, în ajunul cuceririi de către romani era un mediu cosmopolit, în care elitele regatului dacic erau capabile să achiziţioneze produse şi servicii de foarte bună calitate.
În luna iunie a anului 2013, chiar în noaptea Sânzienelor, o furtună violentă a scos la iveală comoara arheologică. Vântul a rupt un fag vechi de peste un secol din incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina trunchiului doborât, a doua zi Vladimir Brilinsky, omul care se ocupă de administrarea monumentului UNESCO, a descoperit, împreună cu câţiva copii pe care îi însoţea în acel loc, piesa unică din bronz, provenită, cel mai probabil, dintr-un vechi atelier de orfevrărie al meşterilor daci.
Vă recomandăm şi:
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Codul galben a dus la prăbuşirea mai multor copaci în incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Trunchiurile smulse din rădăcini de vijelii au distrus zidul de apărare clădit de daci, în urmă cu 2.000 de ani, însă tot ele au scos la iveală o adevărată comoară: matriţa cu ajutorul căreia dacii îşi croiau bijuteriile din aur.
Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro
Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
59 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Daca o furtuna si un copac desradacinat scot la iveala o matrice nebanuita - ne putem inchipui ce comori ascunde inca zona Sarmisegetuzei. Mai bine sa nu se stie, pana se naste o generatie mai inteleapta, si se va ocupa de cercetarea vestigiilor fostei capitale...
Comentariu considerat abuziv.
Mai înțeleaptă, dar și dispunând de mai multe fonduri guvernamentale.
Doamna Zsoldos @ Tough luck! Odata in viata ati manifestat un humor sanatos si de circumstanta - si v-au cenzurat! "Cine stie, poate gaseste si contractul Bechtel original, pe care il cauta Savu" - nici o singura injuratura sau eticheta impotriva romanilor, ca de obicei - si va cenzureaza. Sa intelegem ca pentru adevarul nu aveti nici o valoare cand vorbiti normal?
Nu vreau sa par rautacios dar concluziile articolului pare bizare. Legat de matrita asta hexagonala,temperatura de topire a bronzului este de aprox 950 grade celsius, deci mult prea mica pentru matritarea metalelor pretioase. Cea a aurului este de 1064 grade celsus, iar cea a argintului este de 961 grade celsius. Apoi fagul la radacina caruia a fost gasita matrita este dupa cum scrie chiar articolul vechi de 100 de ani. Ciudat cum poti data piesa respectiva la 2000 de ani vechime. Artefactul imi pare mai degraba un hoax
Vezi toate comentariile (59)