Matriţa bijutierului dacilor din Sarmizegetusa Regia va fi expusă în Muzeul din Deva. Povestea piesei care a uimit oamenii de ştiinţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Matriţa este o descoperire rară, în spaţiul fostei Dacii. FOTO: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Matriţa este o descoperire rară, în spaţiul fostei Dacii. FOTO: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

O matriţă din bronz, din atelierul unui bijutier din vremea dacilor, se va alătura colecţiilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Va fi piesa de rezistenţă a unui muzeu care adăposteşte peste două kilograme de aur şi peste trei kilograme de argint în bijuterii şi obiecte de artizanat vechi de până la două milenii.

Matriţa descoperită în urmă cu un an în cetatea Sarmiezgetusa Regia s-a întors în patrimoniul muzeului din Deva. În urma expertizelor, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că piesa antică este extrem de valoroasă din punct de vedere istoric. Artefactul a fost prezentat astăzi la Deva şi i se va dedica un spaţiu expozţional. "Este o piesă foarte importantă pentru că dincolo de faptul că este o unealtă de bijutier în sine şi nu sunt foarte multe de genul acesta, este o piesă cu importante valenţe artistice. Reprezentările de pe ea sunt foarte frumoase încât ne putem imagina cam ce tipuri de piese se scoteau de acolo, care la rândul lor erau splendide", a declarat dr. Gelu Florea, istoricul care a coordonat cercetarea piesei.


După ce a fost analizată de un colectiv de specialişti în istorie şi arheologie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, matriţa descoperită la Sarmizegetusa Regia a reintrat în patrimoniul Muzeului din Deva. Şi aici va intra într-un proces de restaurare.

"Chiar din luna august sau cel târziu din septembrie, la muzeul din Deva va veni un specialist în restaurare, din Ungaria, care a lucrat şi are o expertiză şi un portofoliu extrem de valoroase în acest domeniu, îl vom caza aici şi va sta la noi o lună - două astfel încât să treacă la etapa următoare, de minimă restaurare şi conservare a acestei piese", a declarat Liliana Ţolaş, manager al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. 

matrita foto

Minunea de Sânziene

În luna iunie a anului trecut, chiar în noaptea Sânzienelor, furtuna violentă a scos la iveală o adevărată comoară arheologică. Vântul a rupt un fag vechi de un secol din incinta cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de intemperii, a doua zi Vladimir Brilinsky, omul care se ocupă de administrarea monumentului UNESCO, a descoperit piesa unică din bronz: o matriţă cu ajutorul căreia un meşter fabrica bijuteriile din aur şi argint şi obiectele decorative purtate de locuitorii vechii capitale a Daciei.

Istoricul Gelu Florea despre descoperirea de la Sarmizegetusa

Potrivit arheologilor, matriţa din bronz are o greutate de peste opt kilograme şi era folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii. “Obiectul găsit arată calitatea artistică ieşită din comun a meşteşugarului care l-a realizat şi implicit a produselor obţinute”, relata Brilinsky. 

hun edoara

FOTO: Vladimir Brilinsky
 

 "Este şi o confirmare a unui fapt documentat de-alungul timpului de generaţii de arheologi, că Sarmizegetusa, în ajunul cuceririi de către romani era un mediu cosmopolit, în care elitele regatului dacic erau capabile să achiziţioneze produse şi servicii de foarte bună calitate", mai spune istoricul dr. Gelu Florea.


Vă recomandăm şi:

FOTO Pelerinaj de Sânziene: ziua când se deschid cerurile peste cetăţile dacice. În Sarmizegetusa ritualurile sunt interzise

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei devin locuri de pelerinaj în perioada Sânzienilor. Aici, „cerurile se deschid”, spun cei care se îndreaptă spre monumentele UNESCO pentru a medita în incintele sacre, însă în cetatea Sarmizegetusa Regia, considerată un centru energetic, practicile religioase şi mistice au fost interzise.

Povestea călugărului lui Iustin Pârvu şi a mănăstirii ridicate la poalele cetăţii Sarmizegetusa Regia

O mănăstire unde vieţuiesc patru măicuţe şi un duhovnic a fost ridicată în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Călugărul a ajuns aici în urma unor întâmplări care i-au zdruncinat soarta.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite