Noua şosea spre Sarmizegetusa Regia nu a rezistat nici doi ani. Natura şi calitatea lucrărilor au adus pagube importante

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ultima porţiune, de circa un kilometru a drumului, este din pavaje. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Ultima porţiune, de circa un kilometru a drumului, este din pavaje. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Autorităţile pregătesc noi cheltuieli pentru refacerea unor porţiuni ale şoselei, spre Sarmizegetusa Regia, un drum de 18 kilometri, inaugurat anul trecut. Lucrările de construcţie a şoselei au fost de proastă calitate, aduc prejudicii, iar natura a provocat la rândul ei pagube însemnate.

Un an şi jumătate a trecut de la inaugurarea celor 18 kilometri ai şoselei spre Sarmizegetusa Regia. Drumul a fost construit în urma unei investiţii realizate de Consiliul Judeţean Hunedoara, cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Încă din primele luni de la deschiderea tronsonului rutier, din mai 2016, au fost semnalate numeroase probleme privind calitatea lucrărilor. Noua şosea a intrat la scurt timp în reparaţii şi a fost petecită cu asfalt în circa 160 de locuri. În luna august a anului trecut, furtunile puternice au provocat alte distrugeri. Drumul judeţean spre cetatea dacică a fost afectat de alunecări de teren, iar viiturile înregistrate pe apele pârâului din Valea Albă şi ale Grădiştii l-au rupt în mai multe locuri.

Consiliul Judeţean Hunedoara pregăteşte noi cheltuieli pentru refacarea şoselei. A fost scoasă la licitaţie, cu suma de 52.000 de lei, „întocmirea documentaţiilor tehnico-economice şi de asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul de investiţii: Refacere DJ 705A: DN 7 (Orăştie) - Orăştioara de Sus – Costeşti - Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia, km 19+465 - 37+370, urmare a calamităţilor naturale din 2016”. Costurile refacerii vor fi însă mult mai mari.
FOTO: Daniel Guţă. August 2016.

sarmi

Prejudiciu reclamat de două milioane de lei
Investiţia în drumul judeţean a adus şi altfel de probleme Consiliului Judeţean Hunedoara. În aprilie, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a controlat modul în care a fost construită şoseaua de 18 kilometri dintre satul Costeşti şi situl UNESCO Sarmizegetusa Regia şi a constatat că lucrările au fost efectuate în mod defectuos, pe unele porţiuni, folosindu-se bolovani din râul Grădiştea ca umpluturi pentru susţinerea terasamentului şoselei, materialele fiind altele decât cele menţionate în proiect. „Verificările privind obiectivul de investiţii ,<<Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei>> s-au efectuat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene), care a transmis un Proces verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prin care se consideră ca neeligibile lucrările ce privesc execuţia gabioanelor în valoare de 2.016.150,94  lei. Consiliul Judeţean Hunedoara a contestat constatările şi concluziile Procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare”, informa Consiliul Judeţean Hunedoara.

VIDEO

sarmizegetusa

Ultimii kilometri ai şoselei spre Sarmizegetusa Regia

Şoseaua spre Sarmizegetusa Regia a fost dată în folosinţă în primăvara anului 2016, fiind construită în urma unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat din fonduri de la UE, prin Programul Operaţional Regional 2013. Proiectul de modernizare a DJ 705 A a avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul anului 2015 să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier, însă problemele de ordin tehnic au întârziat derularea proiectului. Investiţia a fost realizată cu întârzieri, dar şi cu reclamaţii privind calitatea lucrărilor executate.

sarmizegetusa regia

Vă recomandă să citiţi şi:

Prăpădul naturii în cetăţile dacice. Cum sunt distruse accelerat cele mai faimoase vestigii antice ale poporului român

Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara. Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să ia măsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au avut cel mai mult de suferit.

Prăpădul naturii în cetăţile dacice. Cum sunt distruse accelerat cele mai faimoase vestigii antice ale poporului român

Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara. Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să ia măsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au avut cel mai mult de suferit.

FBI şi Interpol caută 11 brăţări dacice din aur, furate din zona Sarmizegetusa Regia

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au informat că 11 brăţări spiralice din aur, provenite din zona Sarmizegetusei Regia, sunt căutate de autorităţi cu ajutorul FBI şi Interpol.

Enigmele scuturilor dacice din Piatra Roşie: ce reprezintă comorile preţioase decorate cu imaginile unor fiinţe sacre

Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite