Pantiuşa, spionul sovietic care a condus Securitatea în anii marii terori. Sute de mii de români au căzut victime călăului decorat de Ceauşescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gheorghe Pintilie a fost responsabil pentru atrocităţile din anii 1950, comise împotriva românilor.
Gheorghe Pintilie a fost responsabil pentru atrocităţile din anii 1950, comise împotriva românilor.

Gheorghe Pintilie a condus Securitatea în anii 1950 şi a rămas în istorie drept unul dintre marii responsabili pentru opresiunea la care au fost supuşi sute de mii de români.

Gheorghe Pinitilie (1902 - 1985) numit şi Pantiuşa, s-a numărat printre personalităţile cele mai controversate din România anilor 1950. Generalul originar din Tiraspol, cu numele adevărat Timofei (Mitea) Bodnarenko, potrivit unor istorici, a condus Direcţia Generală a Securităţii Poporului, de la înfiinţarea acesteia în 1948 până la începutul anilor 1960 şi a rămas în istorie ca unul dintre principalii responsabili pentru represiunile la care au fost supuşi sute de mii de români în primele decenii de comunism. De numele său au fost legate atrocităţile săvârşite asupra deţinuţilor politici trimişi în închisorile şi lagărele de muncă, epurările şi deportările românilor consideraţi periculoşi pentru regim.

Agentul sovietic care a condus Securitatea
Potrivit unor istorici, în adolescenţă Pantiuşa a fost racolat de poliţia politică sovietică (NKVD) şi instruit în acţiuni de spionaj şi sabotaj împotriva României. La mijlocul anilor 1930, Departamentul Exterior (INU) al servicilor secrete sovietice l-a trimis în România cu sarcina de a ajuta Partidul Comunist, aflat în acea vreme în ilegalitate. Pintilie a fost arestat şi trimis în închisoare, la Doftana, Văcăreşti şi Caransebeş, unde le-a devenit apropiat viitorilor lideri comunişti Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu şi Iosif Chişinevschi. Încă din 1943, când se afla în închisoare, Pantiuşa ar fi fost însărcinat de INU să pună bazele viitoarei Securităţi. Eliberat după 23 august 1944, cel care avea să devină şeful Securităţii, deşi se exprima cu greu în limba română, a fost pus şef al Gospodăriei de partid şi adjunct pentru probleme de securitate al rezidenţei INU (Direcţia de Informaţii Externe a NKVD) la Bucureşti. Din poziţia sa, ar fi coordonat uciderea activistului comunist Ştefan Foriş, secretarul general al PCR până în 1944. Şoferul lui Pantiuşa l-ar fi asasinat pe Foriş, cu o rangă, în 1946.

Condamnat la 15 ani de închisoare, salvat de comunişti
În 30 august 1948, odată reorganizarea Siguranţei Statului în Direcţia Generală a Securităţii Poporului, Gheorghe Pintilie, deşi nu fusese ofiţer de carieră, a fost numit în gradul de general-locotenent de Securitate, devenind director al DGSP şi adjunct al ministrului afacerilor interne.

„Operaţiunile Securităţii sunt conduse de generalul Gheorghe Pintilie (numele său adevărat este Mitea Bodnarenko). Generalul este un rus originar din Chilia Nouă, Basarabia, un fost muncitor la fabrica de tutun din Chilia Nouă. El a fost conamnat la 15 ani de închisoare pentru activităţile sale comuniste, înainte de regimul comunist. În urmă cu doi ani a fost promovat ca general şi pus la conducerea Poliţiei. Şoferul său este un ofiţer sovietic care este îmbrăcat în haine civile şi este pus să supravegheze activităţile generalului”, informa CIA, într-o notă secretă din ianuarie 1952. În alte documente, Pintilie era prezentat ca un fost muncitor ceferist.

Spionul care nu putea vorbi limba română
Detalii despre Gheorge Pinitilie oferea şi fostul şef al spionajului, Ion Mihai Pacepa, în volumul „Moştenirea Kremlinului” (Ed. Humanitas, 2013):

„Pantiuşa, omul-maimuţă din fotografia lui Saharovski, cetăţean sovietic cu o vagă origine română, devenise şef al Securităţii şi era cunoscut drept generalul Gheorghe Pinitilie. Abia vorbea româneşte, iar bruma de limbă română pe care o ştia era arhaică, needucată, vulgară. Numele real, Panteleimon Bodnarenko, nu îl mai folosise de mai bine de 20 de ani, de când, ca ofiţer ilegal al INU, a primit un nume fictiv şi a fost infiltrat în activul Cominternului”, scria fostul consilier al lui Nicolae Ceauşescu, care defectase în 1978, în Germania. Pacepa rememora în volumul său prima întâlnire cu Gheorghe Pintilie.

„Când l-am văzut eu pe Pantiuşa pentru prima dată în carne şi oase, la începutul anilor 1950, i-am dat cel puţin şaizeci de ani, bineînţeles, din cauza feţei sale extrem de ridate. Ulterior am aflat că era mult mai tânăr şi că îmbătrânise prematur atât din cauza combinaţiei dintre sticla de vodkă pe care o ţinea în sertarul biroului - şi pe care o golea de câteva ori pe zi – şi ţigara care îi atârna permanent în colţul gurii, cât şi din cauza faptului că nu pleca niciodată de la birou mai devreme de ora două dimineaţa”, scria Pacepa, în „Moştenirea Kremlinului”.

Teroarea arestărilor din anii 1950
Potrivit unor rapoarte dezvăluite de Ion Mihai Pacepa, Securitatea estima în anul 1968 că între 1948 şi 1952 ar fi pierit peste 80.000 de români în închisorile şi lagărele regimului comunist. Pantiuşa a aprobat arestarea în 15 mai 1948 a 15.000 de foşti membri ai organizaţiei fasciste Garda de Fier, afirm autorul volumului „Moştenirea Kremlinului”. 

Câteva zile mai târziu, a decis arestarea a 3.000 de ofiţeri ai Armatei române, consideraţi „burghezi”. Tot atunci au fost trimişi în închisori peste 2.000 de foşti membri ai Partidului Naţional Ţărănist şi Partidului Naţional Liberal, consideraţi simpatizanţi ai Occidentului. În 1951, scrie Pacepa, generalul Pantiuşa a ordonat arestarea în secret a peste 400 de preoţi ortodocşi şi romano-catolici, iar la începutul anului 1952 au fost trimişi în lagăre 50.000 de ţărani care se opuneau colectivizării. Din Bucureşti şi din centrele urbane au fost deportaţi peste 200.000 de oameni, acuzaţi de parazitism şi diverse infracţiuni, trimişi în lagărele de muncă în aşteptarea unr procese. Nenumăratele procese instrumentate împotriva românilor au fost ordonate de acelaşi Pantiuşa, generalul de Securitate despre care istoricii susţin că primea adesea ordine telefonice direct de la Stalin.

Ieşit la pensie în anii 1960, Gheorghe Pintilie a fost anchetat cu privire la perioada în care a condus Securitatea, iar în final a fost reabilitat de Nicolae Ceauşescu şi chiar decorat în 1971, cu Ordinul „Tudor Vladimirescu”, clasa a II-a. A murit în 1985 şi a fost înmormântat, cu onoruri, în cimitirul Ghencea.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Adevărata faţă a Hunedoarei din 1960. Oraşul oţelului a fost copleşit de muncitori, iar mii de oameni locuiau în cartierele de barăci insalubre

Primul ambasador al SUA care a vizitat Hunedoara în comunism: americanul plimbat prin castel şi combinat a rămas uimit de sporul populaţiei

Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite