Petrecerea momârlanilor, de Sfânta Maria. Sute de oameni au venit la Nedeia Troiţei de pe muntele Parâng

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un preot a sfinţit mâncărurile tradiţionale. FOTOGRAFII: Tiberiu Iacob Ridzi / Facebook.
Un preot a sfinţit mâncărurile tradiţionale. FOTOGRAFII: Tiberiu Iacob Ridzi / Facebook.

Sute de oameni au urcat marţi în Masivul Parâng, pentru a petrece la Nedeia Troiţei, o sărbătoare tradiţională a momârlanilor.

O poiană din Masivul Parâng a devenit loc de petrecere pentru mai mult de 200 de hunedoreni, oameni din Valea Jiului veniţi să celebreze tradiţiile momârlanilor. Evenimentul a avut loc marţi, de Sfânta Maria, şi poartă numele Nedeia Troiţei.

„Nedeia vrea să le amintească tuturor că aici, la munte, în inima Parângului, că momârlanii, băştinaşii locului, s-au adunat din cele mai vechi timpuri, de Adormirea Maicii Domnului. Nedeia Troiţei a devenit un simbol al sărbătorii de Sfânta Maria în Parâng, acolo unde momârlanii ne aşteaptă an de an să petrecem cu ei. Aşa s-a întâmplat şi în acest an, când vremea a fost bună şi a ţinut cu cei care au vrut să deguste din mâncarea tradiţională, dar şi să ia o porţie de aer curat de munte”, spune primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi.

nedieia

Tocăniţa de oaie, mămăliga şi preparatele din brânză au fost mâncărurile tradiţionale oferite celor care au urcat în Masivul Parâng.

nedieia

Momârlanii, cei sărbătoriţi la nedeie, sunt o comunitate mică din România, ce reprezintă băştinaşii din vechile sate ale Văii Jiului.

nedieia

Ei au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, cu mult timp înainte ca ţinutul cărbunelui să atragă oameni din celelalte zone ale ţării şi din întreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainte ca Valea Jiului să devină cea mai urbanizată zonă a Hunedoarei. Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, au păstrat tradiţii vechi, fascinante pentru cei care le vizitează locurile. Momârlanii şi-au ridicat casele la fel cum o făceau strămoşii daci, portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian, iar morţii şi-i îngropau în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte. Comunitatea momârlanilor este însă din ce în ce mai restrânsă, însă povestea, istoria şi obiceiurile lor sunt impresionante.

nedieia

Vă recomandăm să citiţi şi:

Poveştile fascinante despre momârlani, urmaşii dacilor în Valea Jiului. „Ciobanul dăruit cu puterea vrăjitoriei“ al lui Jules Verne, păstorii miţoşi descrişi de Iorga

Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.

Ziua în care minerii din Valea Jiului l-au sfidat pe Ceauşescu

Ziua de 3 august 1977 a intrat în istorie ca data în care Nicolae Ceauşescu, cu întreaga putere politică şi opresivă pe care o reprezenta, a fost nevoit să cedeze în faţa revendicărilor minerilor din Valea Jiului, ale căror acţiuni de protest de atunci au reprezentat cea mai revoltă muncitorească, în regimul comunist.

Ioan de Hunedoara, „atletul lui Hristos“, voievodul care a pus pe fugă un sultan. Povestea marii bătălii de la Belgrad, în care armata creştină a ieşit învingătoare

Povestea impresionantă a bătăliei de la Belgrad, în care armatele creştine conduse de Ioan de Hunedoara au rezistat eroic în faţa invadatorilor otomani ai Belgradului, l-au transformat pe voievodul transilvănean într-un erou al Creştinătăţii. Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria României, Ungariei şi a Balcanilor.

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite