Planuri fanteziste pentru centrul civic al Hunedoarei: cât vor costa artezienele, noua pietonală şi esplanada teatrului
0
O esplanadă, o pietonală şi trei fântâni arteziene, dintre care una dotată cu jocuri de sunete şi lumini, vor fi înfiinţate în Hunedoara. Costurile investiţiei vor fi suportate din fonduri de la bugetul local.
Piaţa Casei de Cultură din Hunedoara şi Bulevardul Corvin, adiacent acesteia, îşi vor schimba înfăţişarea, până în 2018, susţine primarul Dan Bobouţanu, care a prezentat, joi, proiectul de reabilitare al celor două locuri.
Pe tronsonul dintre Casa de Cultură şi Parcul Copiilor, Bulevardul Corvin va fi transformat într-o zonă pietonală, în care va fi permis doar accesul maşinilor care aprovizionează magazinele şi localurile din zonă. Vor fi construite două fântâni arteziene, iar noua arteră pietonală va fi dotată cu mobilier urban şi iluminat ambiental.
Piaţa Casei de Cultură va modernizată, din fonduri de la bugetul local, iar în centrul ei va fi construită o fântână arteziană, cu jocuri de sunete şi lumini.
„Am gândit această fântână muzicală din faţa Casei de cultură din Hunedoara, ca şi centru de atracţie pentru hunedoreni şi pentru turiştii care vor ajunge în zonă. Documentul de avizare şi proiectul vor fi supuse aprobării Consiliului Local. Dacă va fi avizat favorabil, vom trece la următoarea fază, respectiv proiectarea tehnică şi ulterior execuţia”, a declarat primarul Hunedoarei.
Investiţia în modernizarea Pieţei Casei de Cultură din Hunedoara este estimată la 1,3 milioane de lei, iar costurile construirii celor trei fântâni arteziene de pe Bulevardul Corvin sunt de 4,8 milioane de lei pentru fântâna muzicală, de 188.000 de lei pentru fântâna mijlocie şi de 144.000 de lei pentru fântâna mică. Primarul susţine că în zonele adiacente Bulevardului Corvin, transformat în arteră pietonală, vor fi construite locuri de parcare.
Vechiul proiect al pietonalei a fost abandonat
Viorel Arion, fostul primar al Hunedoarei, a prezentat în urmă cu doi ani un proiect privind transformarea Bulevardului Corvin într-o arteră pietonală, însă acesta a fost abandonat. Localnicii l-au contestat şi au depus sesizări la Agenţia de Mediu Hunedoara şi la Prefectura Hunedoara.
În memoriul de prezentare al proiectului, arhitecţii menţionau mai multe disfuncţionalităţi ale Bulevardului Corvin. În ultimii 25 de ani, informau arhitecţii, Bulevard Corvin s-a dezvoltat ca o arteră comercială, la parterul imobilelor de locuinţe colective fiind realizate spaţii de deservire şi spaţii comerciale, în mare parte cu extinderi ale acestora faţă de aliniamentul iniţial. Acest fapt a dus la suprasolicitarea bulevardului în porţiunea cuprinsă între strada George Enescu şi Bulevardul Dacia, datorită autoturismelor parcate şi în mod egal datorită necesităţii de a aproviziona zona comercială. „Spaţiul public actual nu este folosit ca spaţiu public, ci ca spaţii reziduale ale trotuarelor de-a lungul zonelor carosabile. În plus, spaţiul nu este folosit la potenţialul său nici din punct de vedere al comerţului. Strada nu dispune de elemente de mobilier urban adecvate. Spaţiul verde existent, deşi dezvoltat ca vegetaţie, este sufocat de prezenţa maşinilor, fiind înconjurat de un rând de parcare de maşini şi neavând nici o relaţie la nivel pietonal cu zonele adiacente. Principalele disfuncţionalităţi ale zonei, sunt suprafaţa asfaltată şi betonată excesivă, folosită pentru circulaţia şi parcarea autovehiculelor, parcările auto ocupă agresiv - fizic şi vizual - întreaga zonă a bulevardului Corvin, spaţiul verde fiind sufocat şi blocat de prezenţa maşinilor” se arăta în memoriul de prezentare al proiectului.
Vă recomandăm şi:
Aproape 400.000 de lei vor fi cheltuiţi în Hunedoara pentru ornamentele de Crăciun şi pentru iluminarea oraşului de sărbători. În Deva, costul închirierii ornamentelor şi a împodobirii străzilor va fi de 550.000 de lei, iar aprimăria din Petroşani investeşte 336.000 de lei pentru decoraţiuni. Preţurile nu conţin TVA.
Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost, nu doar unul dintre „motoarele” industriei grele din România, dar şi principala sursă de poluare pentru oraşul care avea în perioada regimului comunist 80.000 de locuitori. Un studiu realizat în anii 1970 arăta Hunedoara era cel mai poluat oraş din zonă, în timp ce locuitorii Devei se bucurau de aer curat, în ciuda învecinării cu Termocentrala Mintia.
Istoricii au căutat originile numelui Hunedoara, al uneia dintre cele mai vechi aşezări locuite de pe teritoriul României, şi au formulat mai multe ipoteze privind provenienţa sa: unii cercetători au susţinut că denumirea Hunedoara este latină şi ar însemna ţinutul focului, în timp ce alţi istorici îi găsesc originea într-un antroponim maghiar.
Se încarcă comentariile...
