Dinozaurii şi reptilele zburătoare uriaşe din Ţara Haţegului: de ce erau pitice animalele preistorice şi cum au fost descoperite primele fosile

De peste un secol, Ţara Haţegului este celebră datorită fosilelor unor specii unice de dinozauri, descoperite pe teritoriul ei. Cercetătorii susţin că, în urmă cu peste 65 de milioane de ani, locurile care poartă acum numele de Ţara Haţegului erau o insulă, populată de specii de dinozauri pitici, dar şi de reptile zburătoare imense.

De mai bine de un secol Ţara Haţegului nu mai este doar locul celor mai vechi biserici medievale din piatră şi fostul teren al confruntărilor dintre daci şi romani, în vremea în care latinii forţau Porţile de fier ale Transilvaniei, de la Tapae.

Ţara Haţegului a devenit şi tărâmul dinozaurilor pitici, care au trăit cu 70 de milioane de ani în urmă. În acele vremuri, potrivit cercetătorilor, uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau insule, care, activate de miscările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul, iar dinozaurii care o populau au fost nevoiţi să se adapteze condiţiilor de viaţă dintr-un spaţiu restrâns, cu resurse de hrană mai reduse. Aceasta a fost cauza pentru care treptat statura dinozaurilor insulari era mai mică decât cea a celor care au rămas pe continent.

Povestea baronului Nopcea
Primul om care a pus Haţegul pe harta paleontologiei a fost baronul Franz Nopcea. Savantul s-a născut în 1877 la Deva şi a avut în stăpânire mai multe conace şi păduri şi domenii agricole din Ţara Haţegului. Franz Nopcea a fost ultimul descendent al puternicei familii de grofi Nopcea (Noapte), iar pasiunea lui a fost ştiinţa. Franz avea 18 ani, când sora lui îi adusese câteva oase ciudate, pietrificate, descoperite la poalele Retezatului. Le-a luat cu el la Viena pentru a le studia şi în anii care au urmat avea să constate că sunt fosilele unei specii de dinozauri care a trăit în urmă cu milioane de ani în locurile numite acum Ţara Haţegului.

Ulterior, primelor descoperiri le-au fost adăugate alte rămăşiţe de dinozauri, activitatea ştiinţifică a baronului însemnând în final publicarea a peste 150 de cercetări pe tema dinozaurilor. Franz Nopcea a ajuns la concluzia că în urmă cu 70 de milioane de ani, când teritoriul Transilvaniei şi al Ţării Haţegului reprezenta o insulă în marele ocean Thetys, aici trăiau dinozaurii pitici.

„În mod paradoxal, în această lume dominată de pitici, unul dintre cele mai mari animale zburătoare, dacă nu chiar cel mai mare, a fost descoperit uriaşul pterozaur Hatzegopteryx, care avea un craniu de aproape trei metri lungime, iar distanţa dintre extremităţile aripilor desfăcute era de aproape 12 metri, un adevărat avion de mici dimensiuni. Incredibil, dar adevărat! Cum putea zbura un animal cu un cap de aproape trei metri? Răspunsul îl dă structura osoasă, care era compusă din fibre subţiri şi rezistente de os, cu mari spaţii goale, umplute cu aer, între ele, aşa încât greutatea estimată a întregului corp nu depăşea 15 kilograme, cam atât cât are şi condorul - “vulturul Anzilor” din zilele noastre”, explica paleontologul Dan Grigorescu, preşedintele de onoare al Geoparcului Dinozaurilor Ţării Haţegului, în volumul „Geodiversitatea Ţării Haţegului”, publicat la Editura Universităţii din Bucureşti, în 2014.

În ultimul secol, cercetările paleontologilor în siturile din Ţara Haţegului au scos la iveală rămăşiţele a zeci de specii de peşti, amfibieni, reptile şi mamifere, precum şi urmele unor cuiburi cu fragmente din ouă de dinozauri, specii care au dispărut în urmă cu circa 65 de milioane de ani.

Printre cele mai importante fosile de vieţuitoare descoperite pe actualul teritoriu al Ţării Haţegului sunt:

Magyarosaurus dacus, un dinozaur unicat la nivel mondial, a cărui prezenţă a fost atestată până acum doar în Bazinul Haţeg. Era un erbivor de aproximativ 6 - 7 m lungime, ce cântărea aproape o tonă. Fosilele sauropozilor Magyarosaurus dacus şi ouă ale dinozaurilor din această specie au fost descoperite de baronul Franz Nopcea, în apropiere de Haţeg, în urmă cu un secol, şi apoi începând cu anii 1970, de cercetătorii care au studiat aceeaşi zonă.

Balaurul bondoc reprezintă o specie unică de dinozaur carnivor feroce, descoperită până în prezent doar pe teritoriul ce forma Insula Haţegului, acum 70 de milioane de ani. Fosile ale speciei de balaur bondoc au fost descoperite în anul 2009 de paleontologul clujean Mátyás Vremir. Descoperirea a fost primită cu mare entuziasm la nivel mondial, astfel că o echipă internaţională de oameni de ştiinţă au început cercetări amănunţite. Ei au ajuns la concluzia că aveau de a face cu un prădător înrudit cu Velociraptor, având o lungime de aproximativ 1,8 m şi cu caracteristici anatomice deosebite, fiind un amestec între un curcan uriaş şi un pitbull. Dorind să omagieze cultura românească, cercetătorii au fost cei care l-au botezat Balaurul bondoc. Balaurul este prezent şi în mitologia românească, cu mult dinainte de primele desoperiri ale fosilelor acestuia.

Hatzegopteryx (Hatzegopteryx thambema) este un pterozaur azhdarchid de mari dimensiuni. Numele se compune din Hatzeg, care vine de la zona unde a fost descoperit, şi pteryx, grecescul pentru „pasăre”. A fost descoperit în 1978 de Dan Grigorescu, în zona Haţegului. Se estimează că a trăit cu 71 - 65 de milioane de ani în urmă, la sfârşitul Cretacicului. Fragmentele de craniu şi de alte oase atestă existenţa unui animal de mari dimenisuni, cu o deschidere a aripilor de circa 12 metri. Totodată a fost descoperit şi un femur de 38,5 cm. Cu o lungime estimată de circa 3 metri, craniul său ar putea fi cel mai lung dintre toate animalele de uscat.

Zalmoxes robustus era o specie de ierbivor cu o lungime de circa trei metri şi o greutate în jur de 300 -350 de kilograme şi care prefera să îşi ducă existenţa în medii umede din apropierea cursurilor de apă. Semnificaţia numelui său este „şopârla robustă a lui Zalmoxes”. Fosilele de Zalmoxes robustus s-au numărat printre primele fosile de dinozaur descoperite de către Franz Nopcsa în Bazinul Haţeg pe care le-a descris şi le-a reprezentat grafic în monografia sa din anul 1902. Iniţial, fosilele au fost atribuite altor genuri descoperite deja (Mochlodon, Rhabdodon). Abia în anul 2003 un grup de cercetători a ajuns la concluzia că este un gen nou, răspândit doar pe teritoriul fostei insule a Haţegului, dar înrudit cu celelalte specii. 

Paludititan nalatzensis, descoperit în 2010, este descris cu acest nume ca titanicul animal din mlaştina de la Nălaţ-Vad. Aparţinea speciei dinozaurilor şi este cunoscut doar din Bazinul Haţeg. Era un ierbivor terestru, patruped, graviportal (cu deplasare lentă), a cărui dimensiuni ajungeau la şapte metri, având o greutate de 800 de kilograme.

Elopteryx Nopcsai a primit acest nume în anul 1913, în cinstea celui care l-a descoperit la Sânpetru, Baronul Franz Nopcsa. "Elopteryx" înseamnă "aripa din mlaştină", pentru că la început se considera că acest dinozaur era o pasăre. Mai recent, cercetătorii români au sugerat că acest dinozaur era un "maniraptor" adică un "răpitor cu mâini/gheare", rudă apropiată cu păsările, dar nu pasăre. Dezbaterile între cercetători pe această temă continuă, dar până la concluzia finală puteţi admira macheta unei posibile reconstituiri la Casa Dinozaurilor Pitici din Sânpetru.

Vă recomandăm şi:

Cum arăta Balaurul bondoc, prădătorul preistoric de pe Insula Haţeg

Balaurul bondoc, una dintre cele mai spectaculoase specii de dinozauri ale căror fosile au fost descoperite pe teritoriul Transilvaniei, poate fi văzut la centrul de vizitare din Haţeg al Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului. Reprezentarea ştiinţifică a prădătorului din era dinozaurilor este punctul de atracţie al unei expoziţii inedite.

FOTO Un muzeu al dinozaurilor în aer liber a fost inaugurat în Ţara Haţegului

Turiştii care ajung în Ţara Haţegului au posibilitatea, începând de astăzi, să vadă cum arătau dinozaurii care populau în urmă cu zeci de milioane de an aceste ţinuturi. Mai multe replici ale dinozaurilor şi ale celorlalte specii din Mezozoic sunt expuse la Sânpetru.

Final de expediţie pentru Magyarosaurus dacus: va rămâne în Ţara Haţegului

Macheta celebrului Magyarosaurus dacus a ajuns în dimineaţa de joi în comuna General Berthelot, un unde se află sediul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.

A fost baronul Nopcea homosexual? Controversele unui personaj de poveste

Ultimul descendent al uneia dintre cele mai vechi familii nobiliare care au stăpânit în Transilvania, baronul Franz Nopcea, s-a stins din viaţă în 1933. Povestea savantului aventurier s-a încheiat tragic: Nopcea şi-a împuşcat prietenul în compania căruia îşi petrecuse aproape jumătate din cei 56 de ani de viaţă şi apoi s-a sinucis.

FOTO VIDEO Ultima şansă pentru castelul devastat de hoţi şi de căutători de comori al legendarului conte Nopcea

Ruinele castelului stăpânit în trecut de una dintre cele mai bogate familii din Transilvania au şanse mari de a fi transformate într-un muzeu, cu ajutorul granturilor norvegiene. Până când acest lucru se va întâmpla, vechiul castel al baronilor Nopcea (Noapte) continuă să stârnească fanteziile localnicilor şi patimile hoţilor şi ale căutătorilor de comori.