Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Povestea neştiută a Uzinelor de fier. Un oraş întreg a făcut sacrificii pentru construirea lor în Hunedoara

0
6 Jul 2017 17:18:36
Autor: Daniel Guţă
Angajaţi ai Uzinelor de fier la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Angajaţi ai Uzinelor de fier la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Hunedoara s-a transformat într-un oraş modern pentru vremea sa şi important pentru Transilvania în anul 1884. Atunci au fost înfiinţate Uzinele de fier, linia de cale ferată Hunedoara – Simeria, iar Castelul Corvinilor trecea prin cel mai mare proces de restaurare din istoria sa. Povestea Uzinelor de fier este fascinantă şi arată cum s-a mobilizat comunitatea pentru construcţia lor.

Anul 1884 a marcat transformarea Hunedoarei într-un oraş modern şi important al Transilvaniei. În 12 iunie 1884 a fost pus în funcţiune primul furnal de la Hunedoara, moment care a marcat înfiinţarea Uzinelor de fier.

„Binecuvântare si noroc Hunedoarei! Prima şarjă de fontă a curs deja, dealul Ghelariului se topeşte la Hunedoara. Evenimentul de mare importanţă nu s-a caracterizat prin festivităţi şi discursuri pompoase, ci prin fumul negru al coşurilor care a răspândit prin regiune, anunţând vestea plină de bucurie că viitorul mai frumos nu mai este vis, viitorul pe care Hunedoara şi imprejurimile l-au aşteptat ani indelungaţi şi care chiar în ultimii ani l-au sperat cu teama. Si acele minunate păsări de fier  de un timp circulă fără încetare pe drumurile lor aeriene... Munca începută laudă cu glas tare inginerii constructori”. Informa săptămânalul Hunyad, în 24 iunie 1884.

Inaugurarea Uzinelor de fier ale Hunecdoarei era plănuită pe 25 mai 1884, o dată cu inaugurarea liniei ferate care a legat nodul feroviar Simeria de Hunedoara.

Linia ferată Simeria – Hunedoara, inaugurată mai devreme
„Calea ferată şi Uzinele de fier din Hunedoara vor fi inaugurate în ziua de 25 mai a lunii curente. După câte suntem informaţi, se pregătesc mari serbări, aşteptându-se oaspeţi şi de la Budapesta”, informa gazeta locală Hunyad, în 17 mai 1884. Festivităţile au fost amânate, însă, din cauza îmbolnăvirii consilierului imperial Antal Kerpely, cel care a avut un rol important în dezvoltarea industriei metalurgice a Hunedoarei de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

„În ziua de 25 a lunii curente, oraşul Hunedoara şi împrejurimile sale s-au pregătit pentru o triplă sărbătoare. Am invitat pe iubitul nostru deputat ca în această zi să prezinte dare de seamă în faţa alegătorilor. La noile furnale a fost anunţată prima destupare şi turnare şi în final sosirea primului tren Simeria – Hunedoara. Au sosit oaspeţi dornici de a vedea şi de a petrece, trăsură după trăsură, nu numai din apropierea Hunedoarei, dar şi din Deva şi Orăştie. Din cauza îmbolnăvirii consilierului imperial Kerpely, care nu a sosit, festivitatea primei destupări nu a avut loc”, informa corespondentul gazetei devene Hunyad, în numărul din 30 mai 1884, potrivit autorilor volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara, tradiţie şi progres în siderurgie, 1884 – 1974”.

Localnicii au dorit Uzinele de fier la Hunedoara
Construcţia primelor două furnale ale Uzinelor de fier a început în 1882. A fost o investiţie de mare amploare, impusă de nevoia de metal şi de necesitatea dezvoltării industriei într-o zonă bogată în zăcăminte, dar care se baza pe atelierele de fier devenite mai puţin rentabile, din cauza tehnologiei învechite. Potrivit istoricilor, guvernul austro-ungar a avut de ales între Govâjdie, Simeria, Deva şi Hunedoara, ca viitoare locuri în care urma să fie construite Uzinele de fier. Govâjdia avea deja o tradiţie de aproape un secol în prelucrarea fierului prin furnal care funcţiona în zonă şi se afla în apropierea zăcămintelor miniere. Transportul dificil şi lipsa terenurilor pentru construcţii, zona fiind de munte, au dus la abandonarea acestei opţiuni. Deva şi Simeria aveau staţii de cale ferată şi erau traversate de unul dintre drumurile principale ale Transilvaniei, totuşi în 1881 Direcţia Centrală a Siderurgiei a probat ca uzina de fier să fie construită în Hunedoara.

„Pentru varianta Hunedoara pleda apropierea localităţii de minele Ghelar, posibilitatea punerii în valoare a unor noi masive forestiere din zonă pentru producerea de mangal. Hotărârea de a se construi uzina la Hunedoara s-a luat avându-se în vedere şi că achiziţionarea terenurilor necesare la Simeria şi Deva era legată de anumite dificultăţi, pe când cetăţenii oraşului Hunedoara, prin Sfatul orăşenesc, au adresat în 1881 un memoriu Guvernului, prin care, solicitând construirea noii uzine pe teritoriul oraşului, se obligau să cedeze statului, în mod gratuit, terenul necesar construcţiilor industriale, cât şi dreptul de exploatare a carierei de calcar, angajându-se totodată să acorde întreg sprijinul constructorilor, în special în problemele de aprovizonare”, informau autorii volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara, tradiţie şi progres în siderurgie, 1884 – 1974”.

Castelul, restaurat cu sprijinul localnicilor
În Hunedoara, pentru construcţia uzinelor de fier a fost amenajat un teren de 20 de hectare care aparţinea mănăstirii călugărilor franciscani, Sfatul Orăşenesc cedându-i acesteia terenuri în cartierul Bataga. Primul furnal a funcţionat din 1884, iar al doilea a fost inaugurat un an mai târziu. Până în anul 1902 au fost construite cinci furnale, iar până în 1906, în Uzinele Hunedoarei au fost puse în funcţiune 46 de cuptoare în care era prelucrat minereul destinat  producţiei de fier şi de fontă şi, pentru câţiva ani a celei de oţel (1892 - 1904).  Investiţiile au fost făcute în vremea în care primar al Hunedoarei a fost George Dănilă (1839 - 1912). Tot la sfârşitul secolului al XIX-lea, Castelul Corvinilor a trecut prin cel mai amplu proces de restaurare. Finanţată de statul austro-ungar, reabilitarea castelului, distrus în 1854 de un incendiu, s-a făcut şi cu ajutorul localnicilor, care au contribuit cu bani. De asemenea, macheta Castelului Corvinilor era purtată prin oraşe, iar oamenii erau invitaţi să doneze bani pentru restaurarea monumentului istoric.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Fabuloasa poveste a câinelui cu dantura de aur care a provocat revolte în uzină. Poliţia Secretă a fost pusă pe urmele lui

Un câine căruia stăpânul, un director în Uzinele de Fier, i-a pus dinţi de aur şi îl servea din mâncarea muncitorilor a ajuns subiectul unor revolte ale muncitorilor, în anii celui De-al Doilea Război Mondial, potrivit documentelor secrete ale Poliţiei din anul 1944, păstrate la arhive.

Cât de bogată a fost Hunedoara în ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar. Aurul, fierul şi cărbunele au transformat-o într-un „El Dorado“ pentru străini

Aurul, fierul şi cărbunele au transformat Hunedoara în trecut, într-unul dintre cele mai prospere ţinuturi din Transilvania. În ultimele decenii ale secolului XIX, industria Hunedoarei beneficia de investiţii masive, care au transformat cu totul situaţia economică a regiunii.

FOTO Istoria mocăniţei. Cum arăta în 1900 calea ferată a uzinelor Hunedoarei

S-au împlinit 114 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă care lega Hunedoara de satele din Ţinutul Pădurenilor, una dintre investiţiile importante pentru istoria acestor locuri. Mocăniţele care circulau pe traseul de aproape 20 de kilometri au fost vândute de ani buni la fier vechi, iar din calea ferată nu a mai rămas decât terasamentul, dar şi câteva amintirile păstrate în imagini vechi.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările