Povestea „tunelurilor pentru urşi” de pe cel mai scump sector al Autostrăzii Lugoj - Deva, lotul de 300 de milioane de euro
0Aproape 300 de milioane de euro va costa construcţia celor 9,13 kilometri rămaşi din Autostrada Lugoj – Deva şi a celor 2,13 kilometri de ecoducte pentru trecerea carnivorelor mari. Problema „tunelurilor pentru urşi” a apărut de aproape un deceniu.
Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva va fi dat în folosinţă până la sfârşitul lunii august 2019, iar după deschiderea circulaţiei pe cei 21 de kilometri de autostradă între Ilia şi Holdea vor mai rămâne de realizat mai puţin de 10 kilometri între Holdea şi Margina.
Secţiunea E din Lotul 2 al Autostrăzii Lugoj – Deva este considerată cel mai complicat sector al autostrăzii din vestul ţării, în lungime totală de 100 de kilometri. Motivul îl reprezintă cei 2,13 kilometri de tuneluri forate.
Conform planurilor, acestea sunt formate din două galerii unidirecţionale, prevăzute pe fiecare cale de circulaţie cu platforma de 11,25 m din care parte carosabilă 2x3,75 m, banda de încadrare de 0,25 m, banda de urgenţă de 2,50 m şi acostamente de 2x0,50m, la care se mai adaugă trotuare laterale 2x0,75 m.
Tunelurile vor avea galerii de evacuare în caz de urgenţe, nişe de serviciu pentru amplasarea echipamentelor de securitate, instalaţii electrice, de ventilare, de stingerea incendiilor şi echipament ITS. Proiectarea şi execuţia Secţiunii E se află în faza de licitaţie publică, iar costul celor 9,13 kilometri de autostradă a fost estimat la circa 300 de milioane de euro, fără TVA, potrivit documentelor publicate de CNAIR în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
Autostrada „prietenoasă” cu mediul
Povestea „tunelurilor pentru urşi” de pe autostradă, considerate necesare pentru a evita problemele de stabilitate şi impactul negativ cu implicaţii majore asupra mediului, a început încă din 2010, odată cu publicarea Acordului de mediu pentru Autostrada Lugoj – Deva.
Mai multe organizaţii de mediu au reacţionat la prevederile sale, iar în 2011 au transmis Comisiei Europene şi statului român un memorandum cu privire la impactul negativ al Autostrăzii Lugoj – Deva planificate şi la prezentarea unor soluţii posibile de atenuare a acestuia.
Cele mai importante vizau construcţia unor ecoducte în aceleaşi zone în care au fost stabilite în prezent, dar care nu fuseseră incluse în acordul iniţial de mediu.
„Este extrem de important ca toate soluţiile de atenuare şi defragmentare să ia în considerare importanţa zonei pentru conectivitate la nivel regional, dar şi pentru condiţiile locale. În acest sens, recomandăm ca toate ecoductele proiectate pentru carnivorele mari din zona studiată să aibă o lăţime de cel puţin 200 de metri. Dacă, din motive bugetare, nu vor exista suficiente fonduri disponibile pentru a proteja principalele căi de circulaţie pentru carnivore mari în timpul construcţiei autostrăzii, recomandăm ca ea să fie proiectată pentru a permite construirea ulterioară a unor ecoducte funcţionale suplimentare. Vă recomandăm să nu fie construită nicio zonă de parcare şi servicii în interiorul sitului propus Natura 2000. Vă recomandăm ca un program mare de monitorizare a carnivorelor din zonă să fie pus în aplicare înainte, în timpul şi după construcţia autostrăzii şi datele obţinute de specialişti să fie utilizate pentru implementarea personalizată a unor soluţii de atenuare, în colaborare cu proiectantul şi constructorul autostrăzii. În timpul construcţiei autostrăzii, prealabil în zonele sensibile, defrişările ar trebui reduse la minim, iar drumurile de acces şi şantierele de construcţii temporare ar trebui amplasate în locaţii care duc la o perturbare minimă a vieţii sălbatice şi a habitatelor sensibile. Un proiect de reconstrucţie ecologică pe scară largă ar trebui să fie pus în aplicare în timpul şi după construcţia autostrăzii pentru a proteja conectivitatea în zonă pe termen lung”, se arăta în memoriul organizaţiilor de mediu, din 2011.
Proiectarea şi execuţia Loturilor 2, 3 şi 4 din Autostrada Lugoj – Deva au fost contractate în noiembrie 2013, având termen de finalizare luna mai 2016. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a fost însă nevoită să renunţe la execuţia sectorului de circa 10 kilometri, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia tunelurilor.
Între timp, în martie 2017 au fost deschişi traficulu rutier 15 kilometri din Lotul 2, în 14 august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai Lotului 4, iar până la sfârşitul lunii este aşteptată deschderea Lotului 3, de 21 de kilometri.
Aria protejată Podişul Lipovei - Poiana Ruscă
Zona „sensibilă” tranzitată de sectorul de autostradă pe care vor fi construite ecoductele este Podişul Lipovei – Poiana Ruscă. Se întinde pe 35.738 de hectare şi cuprinde suprafeţe din judeţele Timiş (81 la sută), Hunedoara şi Arad.
„Situl se suprapune peste importanta zonă de conexiune ecologică dintre Munţii Poiana Ruscă şi Defileul Mureşului. Tipurile de pădure dominante sunt făgetele şi gorunetele. Este extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs şi râs), include singura zonă cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din Podişul Lipovei. Contribuie la eficienţa şi coerenţa reţelei Natura 2000, făcând parte din singurul coridor ecologic structural şi funcţional care conectează Munţii Apuseni cu Carpaţii Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureşului Inferior este conectat la coridorul ecologic din Munţii Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ţinutul Pădurenilor şi Rusca Montană la zonele cu densităţi ridicate de carnivore mari din Carpaţii Meridionali”, se arată în fişa ariei protejate, prezentată pe site-ul Ministerului Mediului, la secţiunea Biodiversitate.
Vulnerabilităţile vizează siguranţa şi culoarele de migraţie ale carnivorelor mari. „Din punctul de vedere al conectivităţii populaţiilor de carnivore mari, fragmentarea habitatelor cauzată de dezvoltările antropice şi a infrastructurii de transport reprezintă factorul negativ major, cu precădere în banda de habitat favorabil din Podişul Lipovei. În prezent, Drumul naţional 68A care intersectează acest sector mai păstrează sectoare permeabile, dar sectorul proiectat al autostrăzii Lugoj – Deva, în lipsa măsurilor de defragmentare, va bloca singurul coridor ecologic structural pentru urs între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali. Situaţia este complicată şi de prezenţa liniei de cale ferată şi a drumului comunal Margina – Grind care vor participa la efectul cumulat de barieră ecologică. În plus, degradarea habitatului forestier în zona cea mai sensibilă a sitului (Podişul Lipovei) poate influenţa semnificativ funcţionalitatea coridorului ecologic”, se arăta în fişa sitului Natura 2000.
Sectoarele Autostrăzii Lugoj – Deva sunt cuprinse în Autostrada A1 Nădlac – Bucureşti care măsoară 580 de kilometri, fiind cea mai lungă din ţară). A1 începe din Bucureşti şi asigură ieşirea spre frontiera cu Ungaria la Nădlac, traversând oraşele Piteşti, Sibiu, Deva, Lugoj, Timişoara şi Arad. În prezent, circa 400 de kilometri (70 la sută) din lungimea autostrăzii se află în exploatare, 9 la sută în şantier şi 21 la sută în planificare sau proiectare. După deschiderea Lotului 3 al autostrăzii Lugoj - Deva vor mai rămâne de executat Secţiunea Margina – Holdea, de circa 10 kilometri, şi Autostrada Sibiu - Piteşti, de 122 de kilometri.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
