Poveştile uluitoarelor tezaure găsite în România. Cum au dat din întâmplare câţiva români peste comori fabuloase

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Câţiva pescari au dat peste cea mai mare comoară de aur ascunsă din vremea dacilor, o furtună  a scos la iveală matriţa preţioasă de bronz de la Sarmizegetusa Regia, iar copii au găsit, în timp ce se jucau pe malul unui râu, unul dintre cele mai frumoase coifuri de aur antice din lume.

Cele mai preţioase tezaure din istoria României au fost descoperite de oameni simpli, în urma unor întâmplări fascinante. Iată câteva dintre acestea.

Comoara din râul Strei, găsită de pescari
Cea mai preţioasă comoară descoperită în secolelel trecute şi amintită în cronicile vremii a fost scoasă laiveală din albia râului Strei, care curge la poalele munţilor în care se află cetăţile dacice. Tezaurul, de peste 400.000 de piese de aur, a fost găsit în jurul anului 1550. Câţiva pescari care se deplasau cu bărcile pe râul Strei, au observat strălucind printre pietre câteva piese de aur. Au tras şeicile la mal şi au intrat apoi în apă, unde au descoperit peste 400.000 de monede şi o cantitate mare de sloiuri (piese) din aur. Comoara s-ar fi aflat, potrivit cărturarului Wolfgang Lazius, sub o construcţie bolţită, ca o criptă, dărâmată de un copac căzut peste ea. Unii istorici susţin că aurul provenea, de fapt, din apropierea unei cetăţi dacice, fiind scos la iveală de ploile abundente care au provocat inundaţii şi alunecări de teren.

„Cam pe la mijlocul secolului al XVI-lea, s-a găsit în aproprierea râului Streiu o foarte considerabilă comoară, constatatoare din zeci de mii de monete de aur. După acestea şi mai multe alte notiţe ale cronicarilor ardeleni, nu mai încape îndoială că de fapt s-a descoperit undeva în preajma râului Streiu o bogată comoară constatatoare din monete de aur de ale regelui Lysimac şi altele cu inscripţia KOSON, despre care se credea că ar fi chiar comoara regelui Decebal, ascunsă în albia Streiului”, relata istoricul Iulian Marţian, în studiul „Comori Ardelene”, apărut în Buletinul Societăţii Numismatice Române din martie 1921.



Coiful regal de la Coţofeneşti, găsit de copii
Din cele mai preţioase obiecte de tezaur ale României face parte un coif de aur masiv, descoperit la Coţofeneşti, şi datat în secolul IV, î.Hr. Coiful, cu o greutate de aproape 800 de grame, a fost descoperit în anul 1928. Artefactul ar fi fost găsit de un elev al şcolii primare din Coţofeneşti, în timp ce ara. O altă variantă spune că a fost observat după o ploaie torenţială, de doi copii, la rădăcina unui nuc şi a stat pe un coteţ câteva luni. Istoricii Radu Coroamă şi Vlad Manoliu au relatat că numele iniţial al artefactului a fost „căciula de aur”, dat de Ion Marinescu Moreanu, cel care l-a donat în 1929 Direcţiunii Arheologice.

Comoara

„Acesta aducea cu el un ciudat obiect din aur pe care ar fi dorit să-l valorifice. Copiii săi, care împreună cu alţii, păzeau vitele la păscut pe malul râului Doftana, au văzut în mal un obiect strălucind foarte tare în razele soarelui de vară, în 1928. Jucăuşi, copiii au scormonit în mal de unde au scos ceea ce ei numeau «o căciulă strălucitoare». Au început să şi-o smulgă unul altuia din mâini până când i-au rupt partea superioară. Copiii lui Simion Alexandru au rămas cu corpul căciulii pe care l-au adus acasă. Partea superioară şi-a pierdut urma. Ajunge din mâinile celorlalţi copii la părinţi care, nerealizându-i decât valoarea strict materială, au valorificat-o probabil ca metal preţios“, scriau istoricii Radu Coroamă şi Vlad Manoliu, pe baza mărturiilor copiilor lui Ion Marinescu Moreanu,

Potrivit cercetătorilor, cel mai probabil obiectul a aparţinut unui rege geto-dac sau unei căpetenii locale. Coiful are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din faţă reprezintă o pereche de ochi holbaţi, cu sprâncene duble şi întoarse în aşa fel încât să inspire groază. Este un coif de paradă, lucrat din două bucăţi de tablă de aur, prin batere la rece, produse dintr-un lingou de aur natural, nerafinat.



Cloşca cu puii de aur
Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de „Cloşca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Tezaurul a fost descoperit de un localnic din Pietroasele, Stan Avram, şi de ginerele acestuia, Ion Lemnaru, în timp ce scoteau blocuri de calcar dintr-o carieră din zona cunoscută ca Via Ardelenilor. Se întâmpla de Ziua Bunei Vestiri, pe 25 martie. Cei doi fuseseră tocmiţi să extragă piatră de la poalele masivului Istriţa, pentru a fi folosită la ridicarea zidului Episcopiei Buzăului. După ce au ridicat câteva blocuri de calcar, Ion Lemnaru şi Stan Avram au descoperit piesele comorii, într-o scobitură. „Concentraţi, cei doi loveau cu vârful răngii de fier stâncile de calcar pentru a găsi piatră moale, care se ciopleşte uşor. Mişcând o lespede care <<sunase bine>> sub lovitura răngii, cei doi au scos la lumină comoara: cel mai mare, cel mai celebru şi cel mai râvnit tezaur din Europa: vestita Cloşcă cu puii de aur”, scrie istoricul Marius Constantinescu, în lucrarea „Tezaurul de la Pietroasa – Cloşca cu puii de aur. Cercetări noi”.

Coiful de la Coţofeneşti va fi expus la Ploieşti-imagine arhivă
Imagine indisponibilă

La data descoperirii, Tezaurul de la Pietroasa era compus din 29 de piese, conform declaraţiei lui Ion Lemnaru, cel care a văzut primul grămada de obiecte prăfuite. Erau aşezate unele în altele şi unele peste altele, acoperite cu fibula mare, sugerându-i lui Ion Lemnaru imaginea unei cloşti care-şi apără puii. Ion Lemnaru şi Stan Avram nu au înţeles valoarea reală a obiectelor, crezând că au găsit nişte vase de alamă. „Uimiţi şi speriaţi de minunăţia ce le-a căzut în mână, cei doi au învelit obiectele într-un pulover, le-au ascuns în coşul carului şi în amurg, apucând cu fereală pe uliţa dintre grădini, duc şi ascund comoara în podul casei lui Stan Avram. Aici au păstrat-o un an, fără să-i cunoască adevărata valoare; sau neîndrăznind să o recunoască. Nici nu-şi închipuiau ce vor pătimi”, scrie istoricul Marius Constantinescu. Din tezaurul compus iniţial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kilograme. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, de 7,6 kilograme, o cană (oenochoe), o pateră (platou mai mic) cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu o inscripţie gravată cu caractere runice, un un colan simplu. Alte şapte sunt împodobite şi cu pietre preţioase. Tezaurul ar fi fost îngropat de vizigoţi sau ostrogoţi în secolele IV – V.

Ofrandele de aur de la Germisara, găsite de muncitori
Primele şapte plăcuţe votive din aur au fost descoperie în anul 1987, în urma unor foraje efectuate de muncitori în situl arheologic Germisara – Geoagiu Băi. Angajaţii care au săpat în craterul care se formase cu mii de ani în urmă şi de unde în antichitate izvora apa termală au dat peste cele şapte plăcuţe de aur, circa 600 de monede, o statuie de marmură, patru altare şi diferite alte obiecte. După 1990, au mai apărut alte patru plăcuţe, una descoperită în aceeaşi zonă de arheologi, ia alte trei, cel mai probabil şi ele provenite din Germisara. Plăcuţele au fost depuse în izvorul de la Germisara ca ofrande aduse nimfelor apelor de aici de către persoane ce s-au vindecat îmbăindu-se în aceste ape termale, informau arheologii. Din cele circa 100 de plăcuţe votive cunoscute până în acest moment pe vechiul teritoriu al Imperiului roman, două sunt de bronz, 91 de argint şi doar 11 de aur. Şapte dintre ele pot fi văzute la Muzeul din Deva.

Matriţa din Sarmizegetusa Regia - scoasă la iveală după o furtună
În preajma Sânzienelor, un fapt neobişnuit s-a petrecut în urmă cu cinci ani la Sarmizegetusa Regia. O furtună puternică a dus la dislocarea mai multor fagi bătrâni din cetatea dacică. Vântul a rupt un fag vechi de peste un secol, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini, iar sub rădăcina acestuia, a doua zi, un grup de vizitatori şi administratorul sitului au descoperit un artefact unic în lume: o matriţă antică, împodobită cu reprezentări artistice ale unor animale mitice. Modul în care obiectul cu formă hexagonală a ajuns la Sarmizegetusa Regia şi originea sa au rămas un mister. Matriţa despre care arheologii susţin că a fost folosită pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizată din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme. Pe ea au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări.

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Filmul secret care dezvăluie cum a fost găsită matriţa din Sarmizegetusa Regia. „Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brăţări dacice”

VIDEO Totul despre matriţa antică din Sarmizegetusa Regia: cum au ajuns grifonii şi tigrii în capitala Regatului Dac

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Închisoare pentru traficarea celui mai mare tezaur de monede dacice, furat din Sarmizegetusa Regia. Comoara de patru milioane de euro a rămas ascunsă

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite