Primele joburi ale celor mai puternici lideri din comunism: Ceauşescu - ucenic la cizmărie, Bobu - om de casă la boieri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elena Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu Dej, în tinereţe.
Elena Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu şi Gheorghe Gheorghiu Dej, în tinereţe.

Nicolae Ceauşescu a lucrat ca ucenic în cizmărie, Elena Ceauşescu a fost cusătoreasă, Emil Bobu a fost plugar, iar Tudor Postelnicu, strungar. Numeroşi lideri ai regimului comunist au renunţat la studii după câţiva ani de şcoală elementară, însă au fost propulsaţi în funcţii importante de partid.

Primele meserii ale celor mai puternici oameni din anii regimului comunist nu i-ar fi recomandat pentru funcţiile deţinute. Iată cum şi-au început cariera Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Gheorghiu Dej sau Emil Bobu.

Nicolae Ceauşescu – ucenic de cizmar
Nicolae Ceauşescu (1918 - 1989) s-a născut în Scorniceşti (Olt), într-o familie de ţărani, cu 10 copii. După ce a absolvit patru clase la şcoala din sat, la vârsta de 11 – 12 ani a plecat în Bucureşti, unde a lucrat pentru o perioadă ca ucenic, la mai multe ateliere de cizmărie din oraş. În 1933, tânărul Ceauşescu a devenit membru al Uniunii Tineretului Comunist din România, formaţiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme şi tot atunci a fost arestat pentru prima dată pentru agitaţie comunistă. În anii următori a fost arestat şi întemniţat de mai multe ori pentru activităţi similare, însă o dată cu instaurarea regimului comunist soarta fostului ucenic s-a schimbat cu totul, urmând să ocupe funcţii politice din ce în ce mai importante, până la cea de preşedinte al României.

Elena Ceauşescu – cusătoreasă
Elena Ceauşescu (1919 – 1989) soţia fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu, devenită unul dintre cei mai puternici oameni din România aflată sub regimul comunist, s-a născut în satul Petreşti (Dâmboviţa) într-o familie săracă. După absolvirea celor patru clase primare, s-a stabilit în Bucureşti unde şi-a găsit primul job: muncitor necalificat într-un o mică fabrică de produse farmaceutice. S-a angajat apoi ca muncitor în alte fabrici de textile din Capitală. În anul 1939, Elena a intrat în Partidul Comunist Român şi l-a cunoscut pe Nicolae Ceauşescu, omul care i-a devenit soţ şi care avea să îi schimbe destinul.

Gheorghe Gheorghiu-Dej - electrician
Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901 - 1965), şef de stat, prim ministru şi secretar general al PCR, s-a născut într-o familie de muncitori din Bârlad. După terminarea şcolii a lucrat la o fabrică de cherestea, apoi la o ţesătorie şi ca muncitor la meşteri idogari din Piatra Neamţ şi Moineşti. În adolescenţă a reuşit să se califice în meseria de electrician şi lucrat la societatea petrolieră Steaua Română Moineşti, la atelierele CFR Galaţi şi la cele ale staţiei CFR din Dej. Sprijinit de sovietici şi cu o activitate îndelungată în Partidul comunist, Gheorghiu – Dej 1 decembrie 1946, devine în secretar general al Partidului Comunist şi apoi prim-ministru şi preşedinte al Consiliului de stat.

Tudor Postelnicu - strungar
Tudor Postelnicu (1931 - 2017), fost ministru de Interne şi şef al Securităţii în anii regimului comunist, s-a născut într-o familie săracă din comuna Proviţa de Sus (Prahova). După absolvirea a şase clase, Postelnicu a renunţat la studii şi s-a angajat ca ucenic strungar la Societatea Creditul Miner, unde lucrase şi tatăl său. Şi-a adăugat în CV alţi patru ani de studii la şcoala industrială, încheiaţi în 1949. În aceeaşi perioadă a devenit sindicalist, secretar al organizaţiei muncitoreşti şi responsabil cu propaganda şi agitaţia în uzina din Moreni. A fost trimis în 1951, de conducerea Partidului comunist, la Şcoala de ofiţeri şi lăsat la vatră în anul următor. Treptat, fostul strungar a reuşit să obţină funcţii politice din ce în ce mai importante.

Emil Bobu – ajutor pentru latifundiari
Emil Bobu (1927 - 2014), consilier al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ministru de Interne şi secretar al Comitetului Central al PCR, s-a născut în satul Hapăi (Suceava), într-o familie săracă de ţărani. A absolvit şapte clase primare în comuna Văculeşti, iar după abandonarea şcolii a lucrat cu ziua pe la boierii locului. A muncit apoi ca plugar pe o moşie din Carasa. „Atunci a început să crească în sufletul meu ura împotriva chiaburilor şi moşierilor, când am văzut că fără folos a fost dragostea de carte în şcoală, căci ca rezultat conduc 6 boi pe iazurile moşierului Scarlat“, scria Bobu în autobiografia sa. Înainte de a deţine funcţii politice,în regimul comunist, Bobu a mai lucrat ca ucenic la atelierele CFR din Iaşi şi ca strungar, urmând şi o şcoală de meseriaşi.

Romulus Zăroni – plugarul lui Petru Groza
Romulus Zăroni (1906 - 1962) a fost ministru al Agriculturii şi domeniilor în Guvernul condus de Petru Groza şi a rămas în istorie datorită numeroaselor bancuri care au circulat pe seama lui. S-a născut în Nădăştia de sus, un sat din vecinătatea Hunedoarei, avea şapte clase, iar înainte de a fi propulsat pe scena politică de apropiatul său, Petru Groza, Romulus Zăroni fusese plugar. Unul dintre cele mai cunoscute bancuri despre Romulus Zăroni spune că Petru Groza i-a pus în vedere: „Bine, măi Romică, te-am făcut eu ministru, dar trebuie să-ţi completezi studiile să-nveţi şi tu, să ai pregătire politică”. Romulus se prezintă la examen, cu tema „Formele de guvernământ” şi este întrebat cum se numeşte ţara condusă de un împărat. „Împărăţie!”. „Foarte bine. Dar dacă e condusă de un rege, ce formă de guvernământ avem?” „Regat”. „Bine. Dar dacă n-am mai avea rege şi Groza ar conduce ţara, cum s-ar numi?” Atunci, Zăroni răspunse: „Atunci ar fi grozăvie”.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a fost zeificat Nicolae Ceauşescu de poeţi, cu câteva zile înainte de moarte: „El e întruparea înţelepciunii. Ea, om de ideal şi cărturar de seamă”

Nicolae Ceauşescu şi faimoasele sale partide de vânătoare. „Vedeţi? V-am făcut planul la carne!”

Topul poeziilor omagiale dedicate lui Nicolae Ceauşescu. Cum s-au întrecut în linguşiri scriitorii din trecutul comunist

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite