Raportul secret al CIA despre Ceauşescu. Cum au intuit americanii în 1987 „iarna lungă şi fierbinte“ care i-a adus sfârşitul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ceausescu

Cu doi ani înainte de răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu, Agenţia Centrală de Informaţii a SUA elabora un document secret în care analiza situaţia din România şi intuia înlăturarea de la putere a acestuia. Raportul CIA analiza cinci scenarii cu privire evenimentele care puteau avea loc în iarna anului 1987.

În decembrie 1987, cu doi ani înainte de înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu de la conducerea României, Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite ale Americii a elaborat un raport care analiza cinci scenarii cu privire la situaţia României şi la soarta preşedintelui comunist. Raportul CIA se numea „Moduri de a gândi despre iarna în România”, datează din 16 decembrie 1987 şi a fost declasificat parţial.

„România se îndreaptă înspre încă una dintre lungiile serii de ierni cu o descreştere constantă a alimentelor şi a disponibilităţii energiei, iar situaţia din acest an se combină cu reducerea salariilor la scară largă şi cu disponibilizări de muncitori, declanşate de scăderea producţiei. Posibilitatea răspândirii neliniştilor ce ar putea sfârşi conducerea de 22 de ani a preşedintelui Ceauşescu este deosebit de ridicată. Este uşor de ghicit, oricum, cât de aproape este România de punctul limită. Câteva scenarii posibile despre iarna aceasta sunt subliniate mai jos, variind de la cele mai puţin serioase la cele mai serioase, cu gânduri despre probabilitatea şi consecinţele lor”, se arăta în deschiderea documentului secret al CIA.

Scenariul I – „Nimic semnificativ nu se întâmplă”
Primul scenariu indica faptul că: în afara unor tulburări ocazionale, cum au fost revolta din noiembrie de la Braşov sau demonstraţiile din februarie ale studenţilor din Iaşi, cei mai mulţi români supravieţuiesc încă o iarnă. „O vreme neobişnuit de caldă, posibil acompaniată de concesii minore la energie, mâncare şi salarii şi politici de angajare, ameliorează unele dintre cele mai apăsătoare îngrijorări ale populaţiei. Forţele de securitate păstrează controlul ferm, bazate în mare măsură pe teama răspândită a populaţiei faţă de consecinţele de a se opune regimului”, informa raportul CIA.

Comentariul CIA: Populaţia rămâne liniştită

Analiza CIA asupra scenariului era următoarea: „Posibil, dar mai puţin probabil decât Scenariile II şi III. În timp ce populaţia a rămas relativ liniştită până acum, chiar şi o iarnă relativ caldă ar putea răspândi un protest declanşat. Recolta relativ slabă a îngreunat deja stocurile obişnuite de alimente cu care se aprovizionează cetăţenii privaţi peste iarnă. În plus, Guvernul crede mai degrabă că orice concesie faţă de politicile sale draconice ar fi interpretată ca un semn de slăbiciune şi va duce la alte revendicări. Această credinţă din urmă poate fi corectă”, se arată în documentul declasificat.

ceausescu

Scenariul II  - „O repetiţie a iernii trecute”
Scenariul II anunţa proteste spontane şi împrăştiate, care izbucnesc în iarnă, dar sunt lipsite de coordonare şi nu durează mai mult de câteva ore fiecare. Deşi sunt plângeri generale despre raţiile reduse, disponibilizări şi tăieri de salarii, protestele individuale sunt stârnite de circumstanţe locale. Tempo-ul protestelor creşte mai târziu în iarnă, ajungând la vârf în timpul lunii februarie şi la început de martie, când stocurile de provizii de peste iarnă încep să se epuizeze şi înainte ca primele recolte de primăvară să fie accesibile. „Deşi trupele de Securitate şi Miliţia reacţionează încet faţă de fiecare tulburare individuală, ele izolează efectiv fiecare incident, identifică şi pedepsesc activiştii locali. Cu toate că nemulţumirile şi cârtirile despre Ceauşescu cresc pe treptele de jos şi de mijloc din Partid, ele rămân nefocalizate, fără lideri vizibili şi fără o mare rezistenţă în faţa unui preşedinte care comandă încă loialitatea aparatului de Securitate”, arăta scenariul propus comentariilor CIA.

Comentariul CIA: Opoziţia fără succese în istorie împotriva opresiunii

Conform analizei prezentate în raportul CIA, acesta şi scenariul următor erau două dintre cele cu probabilitatea cea mai mare de a avea loc.

„Ar repeta şablonul celor din iernile trecute, ceea ce rezultă din faptul că România, spre deosebire de Polonia, duce lipsă de organizaţii naţionale independente de Guvern şi nu are o istorie naţională a succeselor populare ale opoziţiei faţă de opresiune. Preşedintele Ceauşescu şi aparatul său de Securitate beneficiază de asemenea de diviziuni regionale şi etnice într-o societate în care loialitatea faţă de naţiune ca întreg este mai slabă decât în alte state est-europene. Relativa independenţă a României faţă de influenţa Moscovei şi faptul că Nicolae Ceauşescu şi familia lui sunt doar uşor identificaţi ca sursă pentru suferinţele poporului privează opoziţia românilor faţă de impulsurile emoţionale naţionaliste, antisovietice, care au fost un factor important în alte părţi din Europa de Est”, se arăta în comentariul adăugat scenariului.

Scenariul III  - „O iarnă lungă şi fierbinte”
Al treilea scenariu analizat de CIA era similar Scenariului II, exceptând mărimea, frecvenţa şi intensitatea demonstraţiilor, care era mai mare faţă de anii precedenţi, cu victime ocazionale în urma confruntărilor dintre forţele de Securitate şi demonstranţi:

„Câteva industrii sunt lovite de greve şi câteva organizaţii rudimentare ale muncitorilor încep să apară. Demonstraţiile studenţeşti izbucnesc, de asemenea, în marile universităţi, dar atrag o susţinere mică a poporului. Studenţii caută legături cu muncitorii şi suferă represalii tăioase din partea forţelor de Securitate, temătoare ca intelectualii să da naştere altor proteste. Ceauşescu încearcă să redirecţioneze unele tensiuni printr-o escaladare bruscă a retoricii naţionaliste, incluzând atacuri directe împotriva „agitatorilor din afara ţării”. Unele tulburări conduc la violenţe la scară mică între etnicii maghiari şi români. Câţiva posibili opozanţi încep să discute despre alternativele posibile la rămânerea lui Ceauşescu printre ei, dar rămân prea intimidaţi de serviciile de securitate pentru a acţiona”, se arăta în documentul secret.

Comentariul CIA: scenariul lasă teren pentru răsturnarea lui Ceauşescu

„O posibilitate distinctă, acest scenariu lasă teren pentru răsturnarea lui Ceauşescu de către oponenţii săi din partid sau pentru luarea puterii sale de către lideri mai pragmatici, din afara cercului de putere, ar duce la moartea lui Ceauşescu sau incapacitatea sa”, se arăta în analiza CIA.

Scenariul IV – „Ceauşescu răsturnat fără intervenţie exterioară”
Al patrulea scenariu analizat de CIA indica răsturnarea lui Nicolea Ceauşescu: Aşa cum s-a întâmplat în Polonia în 1980, un grup de muncitori care pune în scenă o grevă prelungită la o fabrică majoră este capabil să se organizeze singur şi să stabilească nuclerul unei organizaţii naţionale care începe să coordoneze proteste la scară naţională. „Opozanţii pragmatici ai lui Ceauşescu, la conducere, posibil în legătură cu Securitatea sau Armata, îl împing afară de la conducere şi pacifică muncitorii cu succes, printr-un anunţ rapid de reforme moderate şi de ridicare a unor restricţii la mâncare şi energie. Mosocova urmăreşte evenimentele îndeaproape şi îmbrăţişează precaut noua conducere”, arăta documentul secret.

Comentariul CIA: „România duce lipsă de rămăşiţele opoziţiei”

Autorii analizei susţineau că acest scenariu era posibil, dar mai puţin probabil decât celelalte două scenarii precedente.

„Spre deosebire de Polonia, România duce lipsă chiar şi de rămăşiţele opoziţiei naţionale. Prăpastia socială dintre muncitori şi intelectuali, care în cazul formării Solidarităţii din Polonia s-au asistat reciproc, este mai mare decât oriunde în Europa de Est, iar comunicarea dintre muncitori ori intelectuali din diferite oraşe şi regiuni cu lumea exterioară este minimală şi bine controlată de regim. Prin urmare, este mult mai dificil ca evenimentele locale să se răspândească decât ar fi în cazul unei societăţi mai avansate social şi e mult mai uşor pentru serviciile de Securitate să dividă şi să izoleze opozanţii regimului. Un factor cheie în calculul oricărui lider dezamăgit care plănuieşte o mişcare împotriva lui Ceauşescu va fi poziţia forţelor de Securitate, loiale preşedintelui român.

Aceste forţe apar să fie sub controlul strict al ministrului de Interne Postelnicu, un protejat al lui Ceauşescu, dar unul ale cărui credinţe politice personale şi al cărui grad de loialitate ultimă către patronii săi sunt necunoscute. Dacă el ar decide că Ceauşeştii s-au izolat complet de restul Partidului, ceea ce ar fi în interesul său propriu să facă o înţelegere cu ceilalţi lideri, sfârşitul regimului Ceauşescu ar putea veni foarte repede.

Cu toate că, într-o asemenea atmosferă de incertitudini, o mişcare poate fi făcută şi de un grup de lideri dezamăgiţi, cu sprijinul Armatei şi al elementelor din Securitate pregătite să acţioneze şi fără susţinerea lui Postelnicu. Liderii români care contemplă o mişcare împotriva lui Ceauşescu ar fi încurajaţi în credinţa că Moscova, care a criticat deschis conducerea acestuia, ar sprijini probabil o alternativă mai pragmatică dacă ar câştiga puterea fără a dezbinări substanţiale în ordinea publică”, informa analiza CIA.

Scenariul V – „Intervenţia externă”
Al cincilea scenariu supus analizei CIA indica intervenţia externă a Uniunii Sovietice şi/sau a uneia sau mai mulţi aliaţi din Pactul de la Varşovia în România, declanşată de inabilitatea unui regim post-Ceauşescu de a consolida controlul asupra ţării: „Greve şi violenţe la scară mare, incluzând revolte cu caracter etnic, continuă fără perspective de a fi liniştite. În timp ce unii dintre pragmaticii Bucureştilor salută iniţail intervenţia pentru restabilirea ordinii, este aproape sigur că alte elemente din conducere, incluzând chiar opozanţi ai lui Ceauşescu, vor încerca să organizeze rezistenţa. Forţele armate române, slab pregătite şi înarmate şi mult demoralizate sunt incapabile să organzeze o rezistenţă, dar luptele de gherilă, în special în zonele de munte ale ţării, continuă cel puţin câteva săptămâni”, se arată în documentul secret.

Comentariul CIA: „Costurile politice şi militare, mari pentru Moscova”

Asemenea evenimente erau puţin probabil să se întâmple, conform analizei CIA: „Costurile politice şi militare chiar şi ale unei opoziţii sporadice la invazia României sunt destul de mari pentru a împiedica Moscova de a face aşa ceva, decât dacă se află în faţa unei ameninţări serioase la conducerea Comunistă şi la o perioadă prelungită de haos a aliaţilor săi. Relaţiile dintre Armata română şi cea sovietică sunt cele mai distante din Pactul de la Varşovia, iar ofiţerii români sunt puternic naţionalişti şi moderaţi anti-sovietici. Doctrina militară română este însufleţită în principal la creşterea costurilor unei invazii sovietice în scopul descurajării. Obiectivele Moscovei sunt probabil de a se asigura că Nicolae Ceauşescu va fi succedat la un moment dat (şi, dacă este posibil cât mai curând) de un lider mai pragmatic care se va devota reconstrucţiei economiei României în spiritul partidului şi care va fi mai puţin antagonic gratuit  în politica externă. Uniunea Sovietică va încerca să epuizeze toate căile diplomatice şi politice înainte de a plănui să folosească forţa militară”, era comentariul CIA asupra acestui scenariu.

Fiecare dintre scenariile menţionate în raportul CIA depindea de câteva variabile: vremea, problemele economice, organizaţiile muncitoreşti şi studenţeşti, raporturile cu Uniunea Sovietică şi loialitatea şi eficacitatea Securităţii.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Spionii CIA, despre megaproiectul secret al uraniului din România: „Minele sunt păzite de soldaţi sovietici cu mitraliere. Uraniul este sigilat şi dus în URSS”

Marile eşecuri ale industriei ceauşiste. Termocentrala inutilă de 1 miliard de dolari, efectele devastatoare ale minelor de uraniu şi exploatările catastrofale 

Ororile din beciurile Securităţii. Cum au fost trataţi „duşmanii poporului“ lăsaţi pe mâna călăilor regimului comunist 

Mega-proiectele de transport ale epocii Ceauşescu. Povestea celor 3.200 de kilometri de autostradă plănuiţi în anii '60 şi a celui mai mare canal fluvial

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite