Râuşor, „perla“ ascunsă a Retezatului. Muntele vegheat de Castelul din Carpaţi
0
VACANŢĂ DE IARNĂ Străjuită de ruinele Cetăţii Colţ, zona turistică Râuşor impresionează prin farmecul peisajelor spectaculoase ale Munţilor Retezat. Înfiinţată în urmă cu 40 de ani, staţiunea are circa 50 de cabane private, dar şi singura pârtie de schi din Retezat.
Ultimii zece kilometri ai drumului spre Râuşor încep de sub Cetatea Colţ, locul care l-a inspirat pe Jules Verne în celebra poveste a Castelului din Carpaţi. Zidurile cenuşii ruinate de secole, ce stau gata să se prăvălească de pe stâncile în care au fost înfipte, reprezintă „borna“ prin care turiştii sunt atenţionaţi că au ajuns în sălbăticie. De la Castelul din Carpaţi până în Râuşor, şoseaua străbate un defileu şi urcă apoi abrupt prin pădure, pentru a sfârşi într-una dintre destinaţiile turistice cele mai iubite ale Hunedoarei.
Singura staţiune din Munţii Retezat, Râuşor, este un mic paradis de iarnă pentru schiori, dar încă nu este foarte cunoscută turiştilor. În Râuşor, complexul turistic aflat la poalele Vârfului Retezat, la doar 1.400 de metri altitudine, în ultimii ani „sălbăticia“ a fost alungată prin cele aproape 80 de construcţii ridicate într-un ritm alert pe munte. Vilele şi pensiunile construite pot primi în total circa 800 de turişti. Cea mai aglomerată perioadă este sezonul de schi, când zăpada aşternută peste Retezat aduce pe pârtia din Râuşor turişti din toate zonele ţării.
Ninsorile abundente transformă însă ultima porţiune a drumului spre Râuşor într-un traseu de calvar. Şoseaua este îngustă, sinuoasă, iar la capătul ei, în staţiune, locurile de parcare sunt, de cele mai multe ori, insuficiente.
„Am avut nevoie de aproape o oră să găsesc, printre nămeţi, un loc unde mi-am putut lăsa maşina“, spune Nicolae, un tânăr venit cu prietenii din Timişoara. Eforturile şoferului sunt răsplătite de dorinţa îndeplintă a acestuia de a ajunge în Retezat, deşi zăpada de aproape un metru îl va împiedica să pătrundă prea departe.
Trasee spre minunile Retezatului
În Râuşor sunt amenajate două pârtii, cu grade diferite de dificultate, fiind singurele din Masivul Retezat. Acestea au teleschi pe distanţe de 350 de metri şi o diferenţă de nivel de 92 de metri, respectiv de 450 de metri şi o diferenţă de nivel de 140 de metri. Capacitatea de transport a teleschiului este de circa 700 de persoane pe oră. Prima pârtie are o lungime de 550 de metri şi o dificultate medie, fiind traseul principal în orice perioadă a iernii.
Aceasta poate fi practicată şi de schiorii începători. A doua pârtie are o lungime de 700 de metri şi o dificultate mare, fiind destinată schiorilor avansaţi. Acest traseu se deschide doar în perioadele cu zăpadă peste 50 de centimetri. Ambele pârtii sunt dotate, din 2011, cu instalaţii de zăpadă artificială şi cu nocturne.
Sistemul de plată este pe bază de puncte. O urcare costă trei lei, pentru adulţi, şi doi lei – pentru copii, echivalentul a trei puncte. Un abonament de o zi pentru adulţi costă 60 de lei, iar pentru copii – 50 de lei. Pentru închirierea unui echipament complet de schi timp de o zi, turiştii plătesc 25 de lei.
Din Râuşor pornesc mai multe trasee turistice spre vârfurile, lacurile şi cascadele Retezatului, însă în această perioadă ele sunt închise. „Noi nu le putem interzice turiştilor să se aventureze pe traseele din Retezat, dar le spunem că nu o pot face prin zăpada care le ajunge până la brâu. Se pot bucura însă de zăpada de pe pârtie şi de atmosfera liniştită şi plăcută din staţiune“, spune Ovidiu Bodean, şeful Serviciului Public Salvamont Hunedoara.
Cazare la preţuri mici
În staţiunea Râuşor, tarifele de cazare pornesc de la 40 de lei pentru o noapte la cele mai multe dintre cabanele din zona turistică. Pensiunile mai mari oferă turiştilor camere la preţul de 60 de lei pe noapte, cu micul dejun inclus. Cel puţin 30 de cabane şi pensiuni din Râuşor au oferte de cazare, iar mulţi dintre proprietarii acestora le pun le pun la dispoziţie în întregime. Astfel, închirierea unei cabane în Retezat costă de la 400 de lei pentru două nopţi, la sfârşit de săptămână, până la 800 de lei, în funcţie de capacitatea ei şi de confortul oferit. Preţurile cresc de sărbători.
Atracţiile din jurul Râuşorului
Râuşor se află la circa 30 de kilometri de oraşul Haţeg, iar accesul spre staţiune este posibil de pe Drumul Naţional 68 Haţeg-Caransebeş, prin comuna Râu de Mori. Pe o rază de 60 de kilometri de la Râuşor se află Cetatea Colţ, ruinele cetăţii Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Barajul Gura Apelor, Parcul Naţional Retezat, Biserica Medievală de la Densuş, Cetatea Mălăieşti şi Castelul Corvinilor.
Fostă colonie muncitorească
Povestea singurei staţiuni montane din Masivul Retezat începe în urmă cu patru decenii, odată cu ridicarea primului motel de pe munte, folosit ca loc de relaxare pentru muncitorii Combinatului Siderurgic din Hunedoara. Înainte de a fi construit motelul, în zonă se aflau mai multe cantoane şi barăci, unde locuiau minerii şi muncitorii angrenaţi într-unul din marile proiecte hidro-energetice din acele vremuri.
„În locul primelor cabane din Râuşor, erau câteva barăci ale angajaţilor care lucrau la construirea conductei de aducţiune, o magistrală de aproape 20 de kilometri, ce trece pe sub munte şi revarsă apele celor trei pâraie captate în barajul Gura Apelor. Pe la mijlocul anilor ’70, după ce s-au terminat lucrările, cantoanele au fost demolate, iar peste ruinele lor a fost construit un complex turistic“, îşi aminteşte Niculiţă Mang, primarul comunei Râu de Mori, de care aparţine localitatea Râuşor.
Tot atunci, a fost înfiinţat şi Serviciul Salvamont Hunedoara, iar voluntarii care făceau parte din el au amenajat în Râuşor pârtia şi primul teleschi. „În anul 1980, la iniţiativa salvamontiştilor şi a câtorva ingineri de la Hidroconstrucţia a fost deschisă prima pârtie de schi la Râuşor, iar doi ani mai târziu, aici funcţiona un teleschi pe cablu fixat pe stâlpi şi cu baterii de role. Fără acest teleschi, zona ar fi fost acum o veche colonie muncitorească, rămasă după lucrările hidrotehnice de pe Râu Mare-Retezat“, spune Ovidiu Bodean, şeful Salvamont Hunedoara. Acesta îşi aminteşte că în primii ani de la înfiinţarea Complexului Alpin Râuşor, în fiecare weekend autobuzele cu turişti din întreaga ţară ajungeau în staţiune.
Staţiunea aşteaptă omologarea
După 1990, în timp ce clădirile vechi din zona de agrement au fost lăsate să se degradeze, au început să apară vilele şi pensiunile private. Circa opt hectare de teren din Râuşor au fost parcelate şi vândute de Primăria Râu de Mori celor care au vrut să investească în zonă. Cele mai multe dintre ele au fost ridicate după anul 2000, unele însă au rămas în şantier de mai mulţi ani ori sunt în prezent scoase la vânzare. Afacerile nu au funcţionat pentru toţi cei care au crezut că vor da lovitura în turism, la Râuşor.
„S-a construit haotic, iar acum mulţi proprietari de pensiuni au probleme cu reţeaua de apă şi canalizare, apoi au probleme în ce priveşte alimentarea cu energie electrică. Un viscol puternic poate lăsa ore în şir zona turistică pe întuneric, iar nu de puţine ori s-a întâmplat acest lucru în ultimele săptămâni. Râuşorul nu este o staţiune de lux, însă este un loc cu peisaje de vis, pentru cei mai mulţi dintre vizitatorii lui“, este de părere Ioan Apostol, administratorul unei cabane.
Cel mai optimist dintre localnici a rămas primarul Niculiţă Mang. Aşteaptă ca staţiunea să fie omologată de Autoritatea Naţională de Turism.
Am depus un proiect de circa un milion de euro, care prevede realizarea unui parc în Râuşor, extinderea reţelei de iluminat public, amenejarea a şase kilometri de alei şi drumuri locale asfaltate, a patru terenuri de sport şi a unui patinoar la baza pârtiei. Niculiţă Mang, primarul comunei Râu de Mori
"Am făcut toate demersurile pentru omologarea Râuşorului ca staţiune de interes local. Pe lângă această omologare, care ne va ajuta să accesăm mai uşor fonduri pentru dezvoltarea zonei turistice, pentru Râuşor am depus un proiect de circa un milion de euro, care prevede realizarea unui parc, extinderea reţelei de iluminat public, amenejarea a şase kilometri de alei şi drumuri locale asfaltate, a patru terenuri de sport şi a unui patinoar la baza pârtiei“, susţine primarul din Râu de Mori.
Datorită investitorilor din Râuşor şi celor peste 100 de proprietari de cabane şi pensiuni din zona Râul Mare - Retezat, la bugetul Primăriei din comuna hunedoreană se strâng anual aproape un milion de lei din taxe şi impozite.
Vă recomandăm şi:
Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat
Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".
FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului
Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.
FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina
Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.
Se încarcă comentariile...
