Sarmizegetusa Regia, cetatea UNESCO "apărată" cu un drum dezastruos

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Drumul spre Sarmizegetusa este stricat de TAF-uri. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Drumul spre Sarmizegetusa este stricat de TAF-uri. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

La cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, unul dintre puţinele situri din România aflate în patrimoniul UNESCO, turiştii ajung cu greu în această perioadă. Iarna, ploile de primăvară, camioanele şi TAF-urile din exploatările forestiere au devastat ultimii 18 kilometri ai drumului spre sit. Lucrările de reparaţii nu îşi ating scopul, atâta timp cât carosabilul rămâne neasfaltat.

Ultimii aproape 20 de kilometri ai drumului Orăştie – Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia sunt un adevărat calvar pentru şoferi.

Pe distanţa Costeşti – cetatea dacică Sarmizegetusa, maşinile turiştilor se afundă în nămol, trec peste gropi din metru în metru, imposibil de ocolit, intră în bălţi adânci, derapează pe pietrişul care acoperă alte porţiuni ale drumului şi se acoperă de praf. În urmă cu un an, autorităţile judeţene au dispus repararea drumului, care a fost acoperit cu pietriş şi nivelat, însă peste iarnă, acesta a fost distrus din nou. Două exploatări forestiere funcţionează în zona satului Grădiştea de munte, iar sub greutatea utilajelor care transportă lemnul adus de pe munte carosabilul nu face faţă.

Au început reparaţiile

În această săptămână au început lucrările de întreţinere ale drumului spre monumentul UNESCO Sarmizegetusa Regia. „Drumul va fi nivelat cu ajutorul unui greder, iar gropile vor fi acoperite. Se vor face reparaţii în locurile unde acest lucru este necesar. Dar pentru modernizarea drumului şi asfaltarea acestuia va mai trebui să aşteptăm. Vor fi accesate fonduri europene pentru lucrările mai ample care vor avea loc, probabil, de la anul viitor”, spune Viorel Rotar, directorul tehnic al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Potrivit acestuia, viitorul proiect de modernizare a drumului spre cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va include şoseaua Orăştie – Costeşti – Sarmizegetusa, în lungime de aproximativ 40 de kilometri.
Cetatea dacică este considerată una dintre cele mai fascinante atracţii turistice din Transilvania. A fost capitala regilor daci, iar în zona ei au fost descoperite mai multe comori. Este vizitată anual de zeci de mii de turişti, iar în anii trecuţi aici au venit mai mulţi dintre foştii miniştrii ai Culturii, dar şi fostul prim-ministru Emil Boc şi Victor Ponta, prim-ministrul României.


Vă recomandăm şi:

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă dintre cetăţile dacilor liberi, se dezvăluie la capătul unui drum întortocheat care porneşte din oraşele Călan sau Orăştie, străbate câteva sate împrăştiate pe coasta munţilor Hunedoarei (Ludeşti, Costeşti, Grădiştea de munte), apoi urcă prin desişul pădurii şi îl lasă pe călător în faţa unor ziduri imense, vechi de peste 2.000 de ani.

Povestea călugărului lui Iustin Pârvu şi a mănăstirii ridicate la poalele cetăţii Sarmizegetusa Regia

O mănăstire unde vieţuiesc patru măicuţe şi un duhovnic a fost ridicată în inima vechii Dacii, la poalele Sarmizegetusei Regia. Eftimie Mitra, cel care conduce aşezământul monahal din Valea Rea, a fost călugărit de Iustin Pârvu, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ortodoxiei în România. Călugărul a ajuns aici în urma unor întâmplări care i-au zdruncinat soarta.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite