Sarmizegetusa Regia la patru decenii de la marea restaurare din era Ceauşescu. Cât de devastate sunt vestigiile sale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sarmizegetusa Regia, cea mai faimoasă cetate dacică din România, a fost mai grav afectată de distrugeri în ultimele patru decenii decât în întreaga perioadă a celor peste două secole trecute de la descoperirea ei, iar starea vestigiilor sale este dezastruoasă, arată un studiu amplu realizat de arheologi.

Oamenii au contribuit la distrugerea vestigiilor antice de la Sarmizegetusa Regia, cea mai importantă cetate dacică din România, în ultimele patru decenii mai mult decât în orice altă perioadă de la descoperirea ei din urmă cu două secole, arată cel mai elaborat studiu realizat în situl UNESCO.

Raportul a fost publicat în luna octombrie de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) ca parte a Documentaţiei de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie (DALI) pentru viitoarele proiecte de restaurare a sitului UNESCO.  Potrivit autorilor cercetării derulate pe mai mult de un an, monumentele din Sarmizegetusa se află într-o stare de degradare avansată şi au nevoie urgentă de reabilitare.

„Pe baza observaţiilor consemnate în expertiza tehnică de rezistenţă privind situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi a Studiului istoric arhitectural de fundamentare a intervenţiilor se concluzionează că starea de conservare a celor mai multe dintre elementele construite este medie şi rea, în curs de deteriorare, ceea ce face necesară o intervenţie rapidă, cu componente de intervenţie de urgenţă, pentru restaurarea ansamblului”, arată raportul întocmit de INP.

Imagine indisponibilă

Urmările restaurării din anii ‘80
Declinul vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia a fost provocat nu numai de factorii de mediu, dar mai ales de intervenţiile nefaste ale oamenilor. El s-a accentuat începând cu anii ’80, când Sarmizegetusa Regia a trecut prin cele mai mari schimbări din istoria recentă. Atunci, vechea capitală a dacilor a intrat într-un proces de „înfrumuseţare“, motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista“, dar şi de vizita anunţată a lui Nicolae Ceauşescu. Specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea Samizegetusei Regia în perioada 1980 -1981. Atunci, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare şi au construit o reţea de canalizare.

Imagine indisponibilă

Sarmizegetusa Regia, mai degradată ca oricând
În cele patru decenii de la marele proiect de restaurare, stopat la acea vreme din lipsa fondurilor, intervenţiile, unele nefinalizate, aduc pagube tot mai mari în sit. Monumentele cetăţii dacice sunt mai degradate ca oricând, iar lipsa măsurilor de conservare le grăbeşte distrugerea.

Imagine indisponibilă

„Intervenţiile ample din trecut au fost efectuate fără o cercetare multidisciplinară aprofundată şi fără o documentare adecvată asupra lucrărilor realizate. Unele dintre acestea (reparaţii greşite, consolidări incomplete, utilizarea materialelor incompatibile) au dus la pierderea definitivă, la deteriorarea sau dislocarea din situ a unor vestigi de importanţă inestmabilă, fără a mai putea fi refăcute în forma iniţială. Executarea lucrărilor pe teren cu utilaje grele a provocat sau a accentuat aceste urmări”, arată raportul INP. Potrivit arheologilor, o situaţie critică este înregistrată la zidul antic al cetăţii dacice.

Imagine indisponibilă

„La Porţile de vest şi de est decizia ridicării unor asize suplimentare din calcar de Podeni şi sporirea cantităţii de pământ dintre cele două pramente a determinat creşterea presiunilor active pe suprafeţele de parament verticale, cauzând căderea unor părţi de blocuri şi punând în pericol segmentele adiacente”, arată specialiştii în patrimoniu. Distrugeri iremediabile au provocat şi arborii care s-au prăbuşit în ultimii ani peste zidul antic de calcar, dar şi infiltraţiile de apă şi fenomenele de îngheţ şi dezgheţ. „Trebuie început cu intervenţii de urgenţă, care înseamnă realizarea unor structuri de sprijinire a zidurilor, acolo unde ele riscă să se prăbuşească, acoperiri provizorii şi intervenţii de stabilizare a versanţilor”, declara Ştefan Bâlici, managerul Institulului Naţional al Patrimoniului.

Reţeaua subterană a Sarmizegetusei
Probleme a creat vestigiilor antice şi sistemul de canalizare amenajat în urmă cu patru decenii în Sarmizegetusa Regia. O reţea de canalizare complexă care a rămas abandonată, se află în Sarmizegetusa Regia. Ea îşi întinde canalele sub unele monumente, dar în lipsa unor planuri de situaţie, se poate identifica cu greu traseul conductelor şi locul unor cămine. „Sistemul de captare a apelor pluviale a fost incomplet realizat în anii ’80 şi nu a fost întreţinut. Drept urmare, la nivelul sitului au avut loc alunecări de suprafaţă cauzate de creşterea saturaţiei apei în straturile de pământ, ce au pus în pericol integritatea monumentelor. Tot datorită scurgerilor necontrolate sau format torente care au erodat vestigiile şi unele trasee de vizitare. Se constată deficienţe în evacuarea judicioasă a apelor meteorice şi freatice care periclitează starea de conservare a construcţiilor istorice precum şi stablitatea versanţilor şi a traseelor”, arată studiul INP.

Imagine indisponibilă

În ultimii ani, oamenii au contribuit la degradarea monumentului UNESCO prin înlocuirea unor elemente originale şi de valoare din vestigii cu piese brute de beton, prin distrugerile provocate de excavările ilegale (căutători de comori), vandalism (graffiti), dispariţia pieselor (furt, răsturnarea pieselor în văi, extragerea din sit), lipsa lucrărilor de conservare, plantarea unor specii invazive de arbori în zona monumentelor. La rândul ei, natura s-a dovedit extrem de neprietenoasă cu Sarmizegetusa Regia: arbori uriaşi s-au preăbuşit peste monumente, alunecările de teren au avut loc frecvent în sit şi pe drumul de acces, ruinele au fost acoperite de vegetaţie, furtunile au creat ravenări, iar infiltraţiile de apă şi fenomenele de îngheţ – dezgheţ au sporit vulnerabilitatea aşezării. Studiul INP va fi folosit de Consiliul Judeţean Hunedoara, administrator al Sarmizegetusei Regia, pentru viitoarele proiecte de restaurare ş conservare. Specialiştii INP au propus transformarea capitalei dacilor într-un monument istoric a cărei înfăţişare va fi cât mai autentică şi mai apropiată de aspectul ei antic, urmând să fie eliminate pe cât posibil materialele de beton şi calcar adăugate în timpul lucărilor efectuate în anii ’80.

sarmizegetusa regia foto danel guta adevarul

Sarmzegetusa Regia, cea mai preţioasă cetate dacică
Sarmizegetusa Regi, fosta capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare. Aici au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure de bijuterii şi monede antice de aur şi argint, multe dintre obiecte fiind considerate unice, dar şi numeroase vestigii care oferă indicii despre standardul de viaţă ridicat al locuitorilor aşezării din Epoca Fierului. Printre cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCO sunt mai multe brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea între 500 de grame şi un kilogram şi jumătate, dintre care 13 se află la Muzeul Naţional de Istorie al României. Primele cercetări sistematice s-au derulat în Sarmizegetusa Regia la începutul anilor 1800, dar cea mai mare parte a sitului nu a fost cercetată sistematic până în prezent.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Teoriile bizare despre Sarmizegetusa Regia ale „savanţilor“ din anii '90: cuiul dacic care nu ruginea şi oraşul subteran

Secretele celor mai prospere oraşe antice dispărute: capitala întemeiată de romani şi coloniile greceşti înghiţite de mare 

Cinci ani de la descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia. Soarta cererii de recompensă pentru matriţa unică în lume

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite