Seceta a transformat radical lacul Cinciş din Hunedoara. Priveliştea uimitoare a bisericii inundate unde altădată ajungeau vaporaşele VIDEO
0
Seceta din ultimele luni a schimbat înfăţişarea zonei de la coada lacului Cinciş, Hunedoara, unde în trecut turiştii puteau ajunge cu vaporaşul.
Toamna, când nivelul Lacului Cinciş din Hunedoara este redus pentru a preîntâmpina viiturile şi inundaţiile de primăvară, zona de la „coada” acumulării hidrografice oferă o privelişte aparte.
În faţa bisericii romano-catolice ruinate, întinderea de apă s-a transformat într-una de nămol, prin mijlocul căreia şerpuieşte râul Cerna.
După mai multe luni secetoase, un covor de vegetaţie a luat locul luciului de apă, iar pâlcurile de stuf şi tufe conturează cursul Cernei, ale cărei ape repezi înaintează încă aproape 500 de metri înainte de a se preface în lac.
VIDEO Povestea minelor de fier ale dacilor. Ce soartă a avut „patria fierului” după secole de glorie
Până în anii ’60, când a fost înfiinţat Lacul Cinciş, râul izvorât din Munţii Poiana Ruscă traversa în aceeaşi zonă satul Baia Craiului. Îşi urma apoi cursul prin satele Moara Ungurului, Cerna şi Cinciş, ajungând în Teliuc şi Hunedoara în drumul ei spre valea Mureşului.
Lacul Cinciş. Noiembrie 2021. VIDEO: ADEVĂRUL. Daniel Guţă
În primele decenii după amenajarea lacului de acumulare, în faţa bisericii turiştii puteau ajunge cu vaporaşul şi chiar puteau intra în interiorul acesteia cu bărcile. Urmele vremurilor în care biserica se afla parţial sub ape se văd întipărite pe zidurile ei. Anii secetoşi, acumulările de nămol şi aluviuni au făcut însă ca apa să nu mai ajungă la biserica abandonată pe mal.
Zona bisericii, năpădită de vegetaţie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Lacul Cinciş, un loc legendar
Lacul Cinciş şi barajul său au fost create la începutul anilor ’60, la circa 10 kilometri de Hunedoara, iar pentru a face loc amenajării hidrografice – rezervorul uriaş de apă al Hunedoarei şi al combinatului siderurgic – au fost inundate satele Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni. Localnicii au fost strămutaţi pe dealul în care avea să fie clădit noul sat Cinciş – Cerna, lăsând în calea apelor vetrele unora dintre cele mai vechi aşezări din împrejurimile Hunedoarei.
Zona bisericii de la coada lacului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Împreună cu casele, drumurile şi cimitirele satelor de pe valea Cernei au fost înghiţite de ape trei biserici. Cea mai faimoasă dintre ele, biserica de zid din Cinciş, data din prima parte a secolului al XV-lea şi ar fi fost ridicată de cnejii locali, rude cu Ioan de Hunedoara. Şi vechea biserică romano-catolică, de la „coada” lacului de acumulare a fost lăsată pradă ruinării în urmă cu şase decenii, odată cu amenajarea lacului de acumulare. Biserica a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi se spune că ar fi fost ctitorită de împărăteasa Maria Tereza (1717 – 1780).
Lacul Cinciş. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În jurul apei care a înghiţit vetrele aşezărilor străvechi, atestate documentar încă din secolul al XIV-lea, şi a dus la devastarea bisericilor şi a cimitirelor lor, au fost născocite poveşti înfiorătoare.
Unele dintre aceste relatări vorbesc despre faptul că lacul ar fi bântuit de spiritele oamenilor îngropaţi în cimitirele înghiţite de apă, că aici s-au înecat oameni, iar cadavrele nu au mai ieşit la suprafaţă, că în trecut animalele nu se apropiau să bea apă din lac ori că pe fundul lui, în apele tulburi, trăiesc şerpi, caracatiţe sau balauri.
Vă recomandăm să mai citiţi:
VIDEO Scufundări până la 25 de metri adâncime în Lacul Cinciş, în căutarea tânărului luat de ape
De la Ioan la Iancu de Hunedoara. Enigmele celui mai faimos erou din Transilvania medievală
Se încarcă comentariile...
