Secretele celor mai puternice femei din Evul Mediu: Regina ostrogoţilor, Ioana d'Arc şi curtezana devenită împărăteasă

Împărăteasa Teodora.

Femeile care au reuşit să se impună în lumea „patriarhală” a Evului Mediu au rămas în istorie pentru modul în care au au schimbat destinele a milioane de oameni.

Regine, călugăriţe, prinţese şi scriitoare s-au numărat printre cele mai puternice femei din Evul Mediu, iar poveştile lor continuă să fascineze la secole distanţă.

Regina ostrogoţilor

Amalasuntha (anii 495 – 535) a fost regina ostrogoţilor între 526 şi 534 şi un personaj inspiraţional pentru amatorii de mitologie şi istorie, dar şi pentru numeroşi autori literari.  Amalasuntha a preluat puterea după moartea soţui său, întrucât fiul ei de 10 ani era prea mic pentru a conduce ţinuturile stăpânite de ostrogoţi din Peninsula Italică şi Balcani. Istoricii afirmă că a condamnat la moarte mai mulţi nobili goţi pe care îi suspecta de intrigi şi în acelaşi timp a deschis negocieri cu împăratul Iustinian, cu intenţia de a se muta, alături de tezaurul goţilor, la Constantinopol. În ultimul an al vieţii, regina ostrogoţilor a fost capturată şi închisă într-un castel de pe insula Martana, unde a fost asasinată, în urma unui complot.

Împărăteasa Teodora

Teodora (500 - 548) a fost una din cele mai importante împărătese bizantine. A fost canonizată şi este sărbătorită de Biserica Ortodoxă pe 14 Noiembrie. Teodora s-a născut într-o familie săracă, fiica unui îngrijitor de urşi de la circ. Înainte de a deveni soţia împăratului Iustinian I, Teodora a fost.actriţă, curtezană şi, potrivit unor istorici, prostituată. În 523, Teodora s-a căsătorit cu Iustinian, moştenitorul tronului bizantin, iar când acesta a devenit împărat, ea a fost sfetnica cea mai de vază a lui. Teodora a murit la vârsta de 48 de ani de cancer la sân şi a fost înmormântată la biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol.

Urmele Patimilor lui Iisus

Ecaterina de Siena (1347 – 1380) a fost o mistică dominicană, fondatoare a unei mănăstiri din Siena, iar în prezent este venerată, ca sfântă, de membrii Bisericii Catolice. Biografii săi susţin că a avut prima viziune cu Iisus la vârsta de şase ani. La vârsta de 21 de ani, Ecaterina a experimentat ceea ce ea a descris în scrisorile ei ca fiind o căsătorie mistică. Ecaterina de Siena a resimţit, potrivit autorilor din vremea sa, durerile Patimilor lui Iisus, lăsată de cununa de spini din jurul capului, iar apoi cea a rănilor provocate Mântuitorului pe cruce, dureroase dar în acelaşi timp invizibile pentru ceilalţi. Urmele rănilor au apărut pe trupul Ecaterinei după moartea sa, la vârsta de 33 de ani, în urma unui atac cerebral. Trupul a fost expus după deces timp de trei zile, timp în care a fost vizitat de mii de persoane. În 1385, la cinci ani după moartea sa, a fost dezgropată, iar potrivit unor autori, martorii au fost uimiţi să o descopere intactă.

Femeia care a adus pacea

Caterina de Valois ( 1401 –  1437) a fost fiică a regelui Carol al VI-lea al Franţei, dar a devenit regină a Angliei din 1420 până în 1422, fiind soţia regelui Henric al V-lea al Angliei. Căsătoria sa cu regele Henric a adus pacea între cele două puteri, în 1420 însă soţul ei a murit doi ani mai târziu. Caterina a fost cunoscută şi prin căsătoria ei cu Owen Tudor care a pus bazele viitoarei dinastiei Tudor.  Ecaterina a murit la 3 ianuarie 1437 la scurt timp după naştere, la Londra, şi a fost înmormântată la Westminster Abbey.

Feminista din secolul al XIV

Cristina de Pisan (1364 - 1439) a fost una din cele mai mari scriitoare ale epocii medievale.  S-a npscut în Veneţia, dar a trăit la Curtea regală de la Paris. Cristina de Pisan a compus peste 300 de balade, poeme, a scris cărţi şi poveşti, în care a vrobit despre virtuţile femeilor. S-a măritat la vârsta de 15 ani, iar când soţul ei s-a stins din viaţă, în 1390, Cristina a început, la 24 de ani să scrie pentru a-şi câştiga existenţa şi pentru a-şi putea îngriji cei trei copii. Treptat, datorită activităţii sale a ajuns să ocupe cele mai înalte poziţii la curte.

Cruciada Eleonorei

Eleanor de Aquitania (1122 - 1204) a fost una din femeile longevive şi puternice din Europa în timpul Evului Mediu. A moştenit de la tatăl ei ducatul de Aquitania, a fost regină consort a Franţei şi regină consort a Angliei. Eleanor a insistat să participe la cruciadele anti-otomane ca lider feudal al soldaţilor din ducatul ei, iar o relatare contestată de istorici o prezintă în fruntea unor femei soldat îmbrăcate ca amazoane.

Martirajul Ioanei d'Arc

Ioana d'Arc s-a aflat pentru doar doi ani în atenţia publicului dar a devenit cea mai mai cunoscută femeie din Evul Mediu. Ea a fost un lider militar şi, în cele din urmă, sfânt în tradiţia romano-catolică, dar şi un personaj controversat. Ioana d'Arc a fost supranumită de naţionaliştii francezi Fecioara din Orleans şi i s-a atribuit faptul că, în urma unor viziuni, Dumnezeu i-a spus să elibereze pământurile Franţei care erau dominate de Anglia după Războiul de 100 de ani.  Ioana d’Arc a fost acuzată de erezie de către Universitatea din Paris, care a cerut să fie judecată de tribunalul Inchiziţiei. A fost arsă pe rug, la 30 mai 1431, în piaţa Vieux-Marche din Rouen. Moare strigând numele lui Iisus Hristos, convinsă că şi-a îndeplinit misiunea.

Vă recomandăm şi:

Viaţa amoroasă a regelui Matia Corvin: două dintre soţii i-au murit la 15 ani, iar amanta i-a adus singurul fiu. De ce s-a căsătorit încă din copilărie

Matia Corvin a fost căsătorit de trei ori, însă niciuna dintre soţii nu i-a adus un moştenitor. În schimb, a făcut-o amanta Barbara. Două dintre consoartele lui au murit în jurul vârstei de 15 ani, Elisabeta de Cilli din cauza unei boli, iar Ecaterina de Podebrady, în urma unor complicaţii din timpul naşterii. Beatrice de Aragon, ultima soţie a regelui, a intrat în conflict cu acesta, refuzînd ca fiului său nelegitim să-l urmeze la tron.

Ciudăţeniile strămoşilor noştri, relatate de turci: „Femeile uşuratice prinse sunt duse pe o insulă şi lăsate dezbrăcate, încât mor din pricina ţânţarilor”

Strămoşii noştri aveau voievozi cumpliţi, femeile le erau frumoase, dar multe dintre ele uşuratice, iar „ghiaurii” erau răi din fire. Sunt câteva dintre descrierile pe care cronicarii turci din secolele trecute le ofereau locuitorilor Moldovei, Munteniei şi Transilvaniei. Mărturii istoricilor otomani din anii Evului Mediu prezintă detalii inedite despre viaţa strămoşilor noştri.

Sfaturile date „falselor fecioare” din Evul Mediu: cea mai simplă metodă prin care femeile ascundeau pierderea virginităţii

Numeroase scrieri din Evul Mediu arată cât de preţuită era virginitatea femeilor în secolele trecute, dar şi cum, o dată pierdută, acestea încercau să ascundă soţilor lor faptul că nu mai erau fecioare. O serie de reţete ciudate erau folosite de femei în dorinţa de a-şi masca pierderea virginităţii.

Reţeta ideală pentru pofta de sex şi vigoarea bărbaţilor din Evul Mediu. Ce alimente banale formau atunci „viagra“

Un savant din secolul al nouălea, cunoscut prin lucrările sale în întreaga Europă medievală, a fost autorul unora dintre cele mai populare reţete menite să trateze problemele de natură sexuală din cuplu. Remediile lui Al-Jazzar preced inventarea viagrei moderne.

Reţete pentru refacerea virginităţii şi orgasme fără sfârşit. Secretele contesei care a revoluţionat viaţa sexuală în Evul Mediu

Femeile din Evul Mediu aflau cum pot redeveni fecioare, dacă foloseau poţiunile misterioase ale contesei Caterina Sforza. Celebra autoare a unei lucrări ştiinţifice didicată performanţelor sexuale şi modului de redobândire a virginităţii, a intrat în istorie datorită reţetelor sale controversate.

Credinţe despre viaţa sexuală în Evul Mediu: de ce femeia trebuia să sară de şapte ori în spate după fiecare act sexual

Credinţele care priveau viaţa sexuală a oamenilor din secolele trecute au fost cu totul neobişnuite. O dovedesc documentele vechi, care cuprindeau studii de anatomie şi recomandări despre relaţiile sexuale, folosirea unor afrodisiace şi despre metodele contraceptive ale strămoşilor noştri.