Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Secretele Hunedoarei din secolul al XIX-lea, pe o hartă militară rară. Oraşul cu cel mai lung funicular din Europa

0
24 Jan 2020 01:04:23
Autor: Daniel Guţă
Hunedoara la începutul secolului XX.
Hunedoara la începutul secolului XX.

O hartă militară, veche de aproape 150 de ani, oferă informaţii mai puţin cunoscute despre Hunedoara acelor vremuri.

O hartă militară de la sfârşitul secolului al XIX-lea (1869 - 1887) oferă detalii interesante despre cum se înfăţişa Hunedoara acelor ani.

Orăşelul cu mai puţin de 1.500 de locuitori, majoritatea români, se putea mândri cu Castelul Corvinilor, cu o cale ferată nouă la acea vreme care îl lega de magistrala feroviară din Transilvania, cu primele construcţii metalurgice care au dus la înfiinţarea Uzinelor de fier şi, un lucru mai ştiut, cel mai lung funicular din Europa.

Un explorator englez descria prima vizită în Hunedoara anului 1870 astfel:

„Am ajuns în Hunedoara după-amiază şi am oprit la hanul principal, din faţa pieţei oraşului, un perimetru de circa 20 de acrii (n.r. opt hectare), un deşert de glod traversat de un pârâu, unde nenumărate gâşte şi raţe se bălăceau. Casele din jur erau construite solid din pietre, iar prăvăliile afişau obişnuitele feluri de bunuri, cele de fierărie, şelărie şi ciorăpărie rustică. Hanul nostru este o clădire lungă, îngustă şi cu un nivel, arătându-şi ferestrele doar în faţă, iar spate are o verandă care dă spre grădini, cu numeroase uşi care duceau în diferite camere. Fără a pierde timpul, am pornit spre castel, vechea reşedinţă a Huniazilor. Această interesantă relicvă a vremurilor trecute a fost aproape complet distrusă de incendiul din 1854 şi a rămas apoi neatinsă până târziu, când, aproape devenită o ruină, s-a hotărât renovarea ei şi reconstrucţia sa pe cât de apropiată posibil vechii sale înfăţişări”, relata Robert Nelson Boyd, autor al lucrării „O vizită în Principatele dunărene”, editată de Societatea Georgafică Regală din Mare Britanie.

Drumul de aproape 20 de kilometri Deva - Hunedoara
Hunedoara şi Deva făceau parte din Imperiul Austro-Ungar, dar cele mai multe din locurile de aici  menţionate pe hartă purtau denumiri româneşti sau erau notate atât în limba română cât şi în maghiară. De la ieşirea din Deva, călătorii care se îndreptau spre Hunedoara treceau pe lângă livezile de la Piciorul Paiului, apoi traversau satul Sântuhalm (notat Szantohalma pe hartă), unde cotea la dreapta, prin Cristur (notat şi Cserna-Kerestur), Bârcea Mare şi Bârcea Mică (notate şi Nagy Barcsa şi Kis Barcsa). De aici, îşi urmau drumul paralel cu râul Cerna şi cu calea ferată Hunedoara – Simeria, pe lângă locurile Secata, Câmpul Mare şi Valea Mare, până la următorul sat, Alpestes (Peştişul Mare).


Sursa: hungaricana.hu.

Trecerea peste pârâul Petac (notat Tamastelke) anunţa intrarea în Hunedoara (notată Vajda-Huniad pe harta militară). Primul loc menţionat pe harta orăşelului transilvan era Lunca de sus, o zonă în care abia la mijlocul secolului XX urmau să apară primele construcţii industriale şi două cartiere de barancamente numite Ţicabela şi Bataga.  Apoi călătorii ajungeau în Lunca Oraşului, locul actual al cartierelor Ceangăi, Micro 5, Micro 4, Micro 3, Micro 2, Traian Vuia, la acea vreme o întindere de păşuni şi mlaştini, scăldată de apele râului Cerna, la poalele Dealului Benteului şi al dealurilor pe care fuseseră înfinţate satele Buituri şi Rakosd (actuala Răcăştie). O cărămidărie este notată pe hartă în Lunca Oraşului, iar din vecinătatea ei începeau casele Hunedoarei. Gara se afla în apropiere de Castelul Corvinilor, într-o zonă ocupată câteva decenii mai târziu de uriaşele construcţii metalurgice. La poalele aşezării medievale şi pe dealurile din jurul ei se găsea cea mai mare aglomerare de case, iar târgul oraşului se afla în Centrul vechi, pe malul Cernei.

Denumiri uitate
Pe vechea hartă, în perimetrul şi împrejurimile Hunedoarei mai apar locurile: Galamboş (actuala zonă Gazometru de lângă castel), Zalasd (râul Zlaşti), Cânciu (actuala zonă Stufit – Răcăştie), Tufele Oraşului şi Grohota (zona castel – Dealul Sânpetru), La spin (zona Gheorghe Apostol), Dumbrava Oraşului, Baia Telucului, Valea Cărbunelui (zona Hunedoara - Teliuc), Mocsar, Hoşdat, Lunca Hăşdatului şi Dealul Meşterului (zona Hăşdat), Pădurea Ghebete (Chizid) şi La Râturi. Un funicular (notat drahtseilbahn pe hartă) care pornea din zona gării Hunedoarei, lega oraşul de exploatările de fier din Ţinutul Pădurenilor, traversând Dumbrava Oraşului şi satele Teliuc, Govăjdia, Ghelari, Ruda, Poieniţa Voinii, Bunila şi Vadu Dobrii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, funicularul Vadu Dobrii – Hunedoara, întins pe o distanţă de 40 de kilometri, era cel mai lung din Europa. Harta poate fi cercetată pe site-ul hungaricana.hu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturia rară a unui explorator englez despre primul popas în Ardeal: „Românii sunt extrem de arătoşi, dar frumuseţea femeilor e tulburată de muncile grele”

Marile cetăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Poveştile celor mai fastuoase monumente medievale ctitorite de voievod

Nicolae Iorga la Mănăstirea Prislop: „O cărare pe care nu pot sui trăsurile duce la colţul de munte al domniţei Zamfira”

Secretele celor mai întunecate cotloane din Castelul Corvinilor. Soarta locurilor interzise, după marea restaurare

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii