Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Experţii acuzaţi că au favorizat exportul ilegal al unor locomotive de epocă au fost achitaţi după 6 ani

0
3 Dec 2020 23:59:42
Autor: Daniel Guţă
Una dintre locomotivele exportate. FOTO: IPJ Hunedoara.
Una dintre locomotivele exportate. FOTO: IPJ Hunedoara.

La şase ani după ce au fost acuzaţi de falsificarea expertizelor efectuate unor locomotive de epocă, pentru a justifica exportul acestora, magistraţii i-au achitat pe Răsvan Ciucă şi Şerban Lăcriţeanu.

Curtea de Apel Alba Iulia i-a achitat, joi, 3 decembrie, printr-o sentinţă definitivă, pe experţii feroviari  Răsvan Ciucă (73 de ani) şi Şerban Lăcriţeanu (63 de ani), trimişi în judecată pentru mărturie mincinoasă.

În iulie 2014 cei doi au fost puşi sub învinuire pentru falsificarea expertizelor unor locomotive de epocă, în scopul de a justifica exportul lor, de către omul de afaceri austriac Georg Hocevar. Tot atunci, cei doi au fost reţinuţi de poliţişti pentru o zi, în urma unor percheziţii efectuate la domiciliile lor din Bucureşti şi Slobozia, şi plasaţi sub control judiciar.

Ancheta care i-a vizat a fost deschisă de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva, după ce omul de afaceri austriac Georg Hocevar, cunoscut pentru că a recondiţionat în România mai multe vagoane de epocă şi apoi le-a vândut în Occident, a fost acuzat de exportul ilegal a şase locomotive vechi de peste jumătate de secol şi a unui locomobil de epocă.

În 2013, instanţa l-a achitat pe Hocevar în dosarul în care poliţiştii hunedoreni l-au acuzat de aceste infracţiuni, pe baza expertizelor efectuate de Răsvan Ciucă şi Şerban Georgescu, care au stabilit că locomobilul şi cele şase locomotivele nu puteau fi clasate ca obiecte de patrimoniu. La scurt timp, procorurorii i-au acuzat de fals şi mărturie mincinoasă pe cei doi experţi.

„În cursul judecării dosarului, în recurs, suspecţii au efectuat noi expertize judiciare cu privire la bunurile care au făcut obiectul unui dosar de trafic cu  bunuri de importanţă tehnică, respectiv şase locomotive cu abur şi un locomobil.  În calitate de experţi, cei doi suspecţi au întocmit rapoartele de expertiză, atestând fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, astfel că decizia asupra nevinovăţiei inculpaţilor s-a luat, în principal, în considerarea concluziilor acestor expertize“, informau în 2014 reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva.

Procesul celor doi a început în 2018 la Judecătoria Deva,iar anul trecut au fost achitaţi în primă instanţă.

Acuzaţii nefondate

Răsvan Ciucă, în calitate de expert judiciar, numit de către Curtea de Apel Alba Iulia a fost acuzat că „a întocmit un raport de expertiză cu privire la un locomobil, solicitându-i-se verificarea calităţii acestuia de a face parte din patrimoniul cultural naţional, însă acesta a prezentat date neadevărate referitoare la bunul expertizat, respectiv a evaluat un locomobil marca Marshall Sons & Co Gainsborough, deşi instanţa de judecată a dispus ca acesta să expertizeze un locomobil marca Clayton-Schuttleworth”. În realitate, bunul în cauză era un locomobil Marshall.

Răsvan Ciucă, cu o activitate de 40 de ani în profesia de muzeolog şi etnolog, a expertizat locomobilul vechi din 1910 şi a stabilit că nu poate fi inclus în categoria obiectelor de patrimoniu.

„Instanţa reţine că, dintru început, inculpatul a arătat în cuprinsul Fişei tehnice de expertizare faptul că denumirea obiectului expertizat este: Locomobil marca MARSHALL SONS & CO GAINSBOROUGH, iar nu marca Clayton-Schuttleworth, dovezi în acest sens fiind: inscripţionarea prin turnare MARSHALL SONS & CO GAINSBOROUGH pe butucii roţilor, iar reperele ansamblului şi subansamblurilor utilajului corespund acestei mărci de utilaj agricol. Inculpatul a arătat că în România au fost aduse foarte puţine exemplare din locomobilele marca MARSHALL SONS & CO GAINSBOROUGH, toate erau nefuncţionale, nu îşi mai păstrau integritatea şi caracteristicile iniţiale, care să permită reconstituirea sau restaurarea acestora”.

Instanţa de fond l-a achitat, stabilind că „nu există niciun fel de indicii din care să rezulte că acesta a denaturat adevărul cu prilejul întocmirii lucrării solicitate, aşadar nefiind întrunită latura obiectivă a acestei infracţiuni”.

Locomotivele, lăsate în paragină de români

Şerban Lacriţeanu a fost acuzat, potrivit procurorilor, că „a întocmit un raport de expertiză cu privire la şase locomotive cu abur, solicitându-i-se verificarea calităţii acestora de a face parte din patrimoniul cultural naţional, însă a prezentat date neadevărate referitoare la criteriul frecvenţă - criteriu general de clasare, raport pe baza căruia instanţa de judecată a pronunţat Decizia nr.561/21.05.2013 prin care a dispus achitarea inculpaţilor din cauza respectivă”. 

Cele şase locomotive vechi expertizate de Şerban Lăcriţeanu nu au putut fi incluse pe lista obiectelor de patrimoniu. Unele urmau fie dezmembrate, potrivit mărturiilor consemnate în dosar, dacă nu erau achiziţionate de Georg Hocevar şi exportate, iar altele erau degradate ca urmare a expunerii lor în aer liber şi vandalizate în urma furturilor.

În cazul unor locomotive exportată în Slovacia, „martorul B. Hauswald, audiat prin comisie rogatorie internaţională în Slovacia, a arătat că scopul achiziţionării acestor locomotive cu abur nu a fost doar de a le salva, având în vedere că în momentul în care le-a găsit în România, erau depozitate în aer liber, ci şi pentru că nu erau protejate suficient. Chiar şi atunci a observant că părţi din aceste locomotive erau furate. Al doilea motiv pentru care au fost achiziţionate a fost acela de a le folosi ca atracţie pentru turişti”, arata un martor citat în dosar.

În cazul unor locomotive exportate în Germania, „martorul Schontag Hermann, audiat prin comisie rogatorie internaţională în Germania, a arătat că a văzut locomotiva 764.431, la data achiziţionării, în incinta societăţii CALE FERATĂ ÎNGUSTĂ S.R.L., într-o stare deplorabilă, total distrusă : nu existau pompe de alimentare, ventile de siguranţă, armăturile cazanului, locomotiva era un morman de fier vechi şi a fost recondiţionată, ulterior, la firma REMARUL. Locomotiva însăşi se afla doar sub formă de carcasă, toate părţile componente lipseau, anumite agregate nu mai existau şi a fost necesar ca numeroase componente să fie integral înlocuite. Martorul a mai învederat că starea locomotivei era de aşa natură că o restaurare aproape că nici numai renta, în mod normal. Posibilitatea restaurării relativ avantajoase sub aspectul preţului în România a fost, în definitiv, şi premisa pentru cumpărarea acestei locomotive. Martorul a mai arătat că, din punctul său de vedere, fiind un cunoscător de locomotive, aceasta nu reprezenta nimic special în România deoarece există mai multe asemenea locomotive, dar în Germania ea reprezintă ceva special deoarece este singura locomotivă forestieră şi industrială din România aflată în Germania. Martorul a concluzionat că toate componentele esenţiale ale acestei locomotive au fost complet înnoite, deci locomotiva nu mai prezenta multe elemente originale, identificarea locomotivei realizându-se, practic, doar prin intermediul tăbliţei montate”, se arată în dosar.

Lăcriţeanu a stabilit că locomotivele nu îndeplinesc condiţiile necesare clasării lor ca piese de patrimoniu. „Având în vedere întregul probatoriu administrat, rezultă că prin noua expertiză întocmită inculpatul nu a lansat ipoteze necorespunzătoare şi nu a formulat concluzii eronate, neputându-se susţine că ar fi încercat disimularea adevărului prin omisiunea, cu ştiinţă, de a insera datele corecte ori afirmaţii mincinoase care au condus la soluţia de achitare a inculpaţilor Hocevar Georg, Rişcuţa Elena şi Alicu Graţiana”, se arată în dosar.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva a declarat apel, însă Curtea de Apel Alba Iulia l-a respins, ca nefondat, menţinând soluţia dată de instanţa de fond.


Vă recomandăm să citiţi şi:

„Flota mocăniţelor“, traficată în Occident. Doi experţi în patrimoniu sunt acuzaţi că au falsificat probe pentru a-l salva pe austriacul Georg Hocevar

Povestea austriacului târât trei ani prin instanţe: Georg Hocevar a fost achitat în dosarul mocăniţelor

Povestea austriacului Georg Hocevar, ajuns în Ţara Moţilor: a iubit România, dar urăşte autorităţile statului român

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările