Soarta monumentelor decisă de ADR Vest: restaurarea Castelului Corvinilor a rămas în evaluare, proiectul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost respins

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Agenţia de Dezvoltare Regională Vest a publicat un raport privind situaţia proiectelor depuse până la 13 ianuarie pentru a obţine finanţare de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020. Printre proiectele respinse se numără cel de reabilitare a Amfiteatrului şi Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Agenţia de Dezvoltare Regională Vest a făcut publică situaţia proiectelor depuse la nivelul Regiunii Vest în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, la data de 13 ianuarie 2017.

Potrivit ADR Vest, situaţia proiectelor depuse de autorităţile din judeţul Hunedoara se prezintă astfel:

Castelului Corvinilor - în evaluare
Proiectul„Restaurarea şi Valorificarea Durabilă a Patrimoniului Cultural Castelul Corvinilor”, prin care Primăria Hunedoara solicită o finanţare de aproape 22 de milioane de lei se află în evaluare.  Proiectul de restaurare  a fost depus iniţial în 26 iulie 2016 şi a fost respins. A fost depus, din nou, în 24 noiembrie 2016. Investiţia prevede lucrări de intevenţie la castel, atât la exterior cât şi în curţile interioare. 

„În prima etapă de intervenţii se va urmări stoparea proceselor biologice, aplicarea de tratamente de preconsolidare, efectuarea de operaţiuni de extragere a sărurilor şi îndepărtarea rosturilor căzătoare. În următoarea etapă se vor aplica procedee de curăţire şi tratamente de consolidare, se vor realiza operaţiunile de taselare şi întregirile volumetrice necesare, completările de rosturi, realizarea blocurilor de piatră şi realizarea reconstituirilor volumetrice. La final se vor efectua operatiuni de hidrofugare a suportului litic, acestea fiind considerate şi tratamente finale în procesul de restaurare-conservare”, informa Primăria Hunedoara. De asemenea, sunt prevăzute lucrări de eliminare a igrasiei din pereţii Castelului Corvinilor, adiacenţi curţilor interioare, crearea unor spaţii noi vizitabile şi şi restaurarea încăperilor din incinta castelului. Proiectul mai prevede renunţarea la incălzirea pe gaz şi trecerea la încălzirea electrică.

castelul corvinilor

Muzeul Mineritului – în evaluare
Proiectul „Reabilitarea clădirii Muzeului Mineritului şi amenajarea muzeistică”, depus în 25 noiembrie 2016 de Primăria Petroşani este în evaluare. Proiectul prevede reabilitarea clădirii muzeului prin executarea unor lucrări de reparaţii, intervenţii de consolidare şi intervenţii structurale, accesibilizarea clădirii pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, dotarea muzeului cu instalaţii, echipamente şi dotări, dotarea muzeului cu mobilier, amenajarea suprafeţei exterioare de teren cu alei, trotuare, spaţii verzi. Muzeul Mineritului a fost inaugurat în 1967 şi funcţionează într-o clădire veche de un secol. Colecţiile sale prezintă istoria mineritului de cărbune şi a dezvoltării tehnicii miniere de exploatare.

muzeul mineritului

Ulpia Traiana Sarmizegetusa – respins
Proiectul de conservare şi restaurare a Amfiteatrului şi Forului din situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, depus în data de 25 noiembrie 2016 de Consiliul Judeţean Hunedoara, a fost respins. Valoarea totală a proiectului aprobată de Consiliul Judeţean Hunedoara se ridică la 21.097.235 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia administraţiei judeţene era stabilită la 628.700 de lei, inclusiv TVA. „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă valoriificarea durabilă a obiectului de patrimoniu Ulpia Traiana Sarmizegetusa, prin lucrări de conservare şi restaurare, cu impact direct în creşterea numărului de vizitatori după intervenţia asupra sa, impulsionând dezvoltarea locală şi implicit a judeţului Hunedoara”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.  Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi refăcut şi va putea găzdui până la 6.000 de spectatori, potrivit iniţiatorilor proiectului.

image

Biserica Ribiţa – respins
Proiectul de restaurare a Bisericii din Ribiţa, depus în 25 noiembrie 2016 de administraţia locală din Ribiţa şi Parohia Ortodoxă a bisericii hunedorene a fost respins. Proiectul prevedea înlocuirea învelitoarei, iluminatul arhitectural, conservarea şi împrejmuirea bisericii, realizarea unui lumânărar, reabilitarea porţii de acces şi reamenajarea incintei bisericii.

Cetatea Orăştiei - respins

Proiectul de restaurare şi consolidare a Cetăţii Orăştiei, depus de primărie, a fost, de asemenea, respins.


Vă recomandăm şi:

VIDEO Ulpia Traiana Sarmizegetusa în imagini inedite. De ce este confundat oraşul antic cu Sarmizegetusa Regia

Primul oraş roman înfiinţat în vremea împăratului Traian se numără printre cele mai vizitate locuri din Transilvania, chiar dacă în ultimii ani investiţiile în conservarea monumentelor sale au lipsit, iar o parte dintre vizitatorii sitului de la poalele Retezatului confundă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei.

Megaconstrucţiile strămoşilor noştri. Cum au fost ridicate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, podul peste Dunăre şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oraşul daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi podul de peste un kilometru ridicat în vremea împăratului Traian peste Dunăre se numără printre cele mai importante monumente ale Antichităţii, din ţara noastră.

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite