Soarta sălilor de spectacole care animau oraşele muncitoreşti. Cum au devenit „clădiri fantomă”
0
Cele mai multe dintre marile săli de spectacole din judeţul Hunedoara au rămas închise, la fel şi sutele de clădiri folosite drept cămine culturale şi cinematografe săteşti.
Hunedoara a fost cea mai industrializată regiune a României în deceniile de comunism, dar şi unul dintre judeţele cu cele mai multe instituţii de cultură. Pe lângă casele de cultură înfiinţate în fiecare dintre cele 14 oraşe şi municipii, centrele industriale şi sindicatele au susţinut funcţionarea unor săli proprii de spectacole, pe care au urcat adesea formaţiile artistice ale uzinelor.
VIDEO Ce s-a ales de fostul cinematograf Modern din Hunedoara. Amenzi pentru „clădirea fantomă”
Centrul istoric al Devei, transformat din temelii. Cum arată după un an de lucrări VIDEO
„Moda” caselor de cultură din oraşe şi a cinematografelor şi căminelor culturale din fiecare sat a luat amploare din primii ani de comunism.
Începând din anii ´50, noile centre civice ale oraşelor hunedorene au fost dominate de clădiri spaţioase, dotate cu săli de spectacole şi cinema, unde miile de muncitori erau invitaţi să vizioneze prestaţiile artiştilor locali şi, uneori, producţii cinematografice realizate în Hunedoara. „Numai două dintre filmele realizate în regiune – ”Puterea pâinii” şi ”Lupeni 29” au înregistrat împreună mai mult de jumătate din spectatorii întregului an 1948”, arătau autorii volumului monografic „Regiunea Hunedoara 1944 – 1964”, publicat în 1965. În primele decenii de comunism, anual, sălile de evenimente din judeţ înregistrau în total milioane de spectatori şi erau folosite din plin ca mijloace de propagandă.
Casa de cultură din Hunedoara. ADEVĂRUL
În 1964, arătau autorii monografiei, în regiunea Hunedoara (în care erau incluse şi oraşele Alba Iulia şi Sebeş) funcţionau peste 500 de cămine culturale, 278 de cinematografe, dar şi peste 300 de biblioteci comunale şi săteşti. În total, 30.000 de artişti amatori care făceau parte din peste 1.800 de formaţii, asigurau divertismentul localnicilor, într-o regiune văzută ca motor al transformării socialiste anunţată de regimul comunist. După 1990, cele mai multe dintre marile săli de spectacole şi cinematografe din judeţul Hunedoara s-au închis, la fel şi cea mai mare parte a căminelor culturale. Clădirile din zonele centrale ale oraşelor au rămas fie în administrarea primăriilor, fie a sindicatelor muncitoreşti, însă investiţiile în reabilitarea lor s-au lăsat aşteptate.
Fosta sală Siderurgistul. ADEVĂRUL
Unele spaţii din fostele case de cultură au fost folosite de-a lungul timpului ca discoteci, baruri, săli de jocuri, săli de fitness, sedii de firme şi asociaţii în timp ce sălile de spectacole cu până la 1.000 de locuri au rămas pustii. În mediul rural, multe foste cămine culturale au ajuns birturi, spaţii de locuit sau au fost desfiinţate definitiv. Unele au fost renovate în ultimii ani, însă au rămas pustii, la fel ca multe dintre fostele şcoli săteşti.
Fostul teatru din Hunedoara, unul dintre puţinele restaurate
În Hunedoara, doar fostul teatru-cinematograf din centrul municipiului, înfiinţat la începutul anilor ´50, a fost renovat. Lucrările de reabilitare a clădirii au loc de circa doi ani şi vor fi finalizate în următoarele săptămâni, susţine Costel Avram, administratorul public al judeţului Hunedoara. Din luna iulie, potrivit acestuia, ar putea fi reluate spectacolele întreupte încă din anul 2015.
Casa de cultură din Hunedoara. ADEVĂRUL
Casa de Cultură din centrul Hunedoarei a fost construită la mijlocul anilor ‘50, la mijlocul distanţei dintre Combinatul Siderurgic Hunedoara şi cartierul O.M. (Oraşul Muncitoresc). Clădirea „teatrului cinematograf”, cu o sală de spectacole cu peste 700 de locuri, a fost realizată după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu şi după modelul „Casei de cultură Înfrăţirea între popoare” din Bucureştii Noi, proiectată de acelaşi arhitect. Sursa de inspiraţie pentru construcţia emblematică din zona centrală a municipiului ar fi fost clădirea faimosului Teatru Balşoi, din Moscova, înfiinţată la începutul secolului al XIX-lea. Decenii la rând, teatrul a reprezentat principalul loc al evenimentelor culturale, însă din 2015 a rămas închis publicului. Peste 13 milioane de lei (cu TVA inclus) au fost investite de Consiliul Judeţean Hunedoara în renovarea clădirii, care după 1990 a fost mai mult pustie.
În afara ei, mai multe cinematografe şi săli de spectacole au funcţionat până în Hunedoara până la sfârşitul anilor ´90. Clubul Siderurgistul din Hunedoara a fost construit în anii´50, cu o sală de spectacole de peste 1.000 de locuri. Clădirea a rămas în paragină, la fel şi cele două foste cinematografe din municipiu, Flacăra şi Modern.
Fosta casă de cultură din Deva, închisă de şapte ani
În Deva, din 2015 nu mai au loc spectacole în sala mare a Centrului cultural „Drăgan Muntean” – fosta casă de cultură din centrul municipiului, înfiinţată în 1975. Centrul cultural nu a mai fost modernizat, aşa cum anunţau autorităţile locale în ultimii ani.
Teatrul din Petroşani. ADEVĂRUL.
În schimb, localnicii pot vedea spectacole în sala, mai mică, dar modernă, a Teatrului de Artă din centrul istoric. Clădirea construită la începutul secolului trecut a fost restaurată în urmă cu un deceniu.
În Valea Jiului, una dintre puţinele clădiri de evenimente restaurate a fost Palatul cultural „Minerul” din Lupeni, construit în 1927. În schimb, clădirea istorică a Teatrului „I. D. Sârbu” din Petroşani, casa de cultură a sindicatelor din Petroşani, dar şi alte săli de spectacole din oraşele miniere aşteaptă reabilitarea.
Palatul cultural Minerul. Adevărul.
În Călan, casa de cultură a sindicatelor şi-a pierdut de mai mulţi ani rolul de sală de spectacole. Anul trecut, clădirea din centrul oraşului a fost scoasă la vânzare, după ce primăria a solicitat executarea silită a proprietarilor săi. Preţul de pornire a fost stabilit la 2.744.000 lei.
Casa de cultură din Călan. ADEVĂRUL
Se încarcă comentariile...
