Soarta vestigiilor preţioase care au ratat intrarea pe lista monumentelor istorice ale Hunedoarei VIDEO
0
Mai multe vestigii istorice preţioase pentru comunităţile locale din judeţul Hunedoara au fost lăsate să se ruineze, după ce au „ratat” includerea pe lista monumentelor istorice. Autorităţile nu au fost interesate de ele.
Judeţul Hunedoara, centru industrial important în timpul Imperiului Austro-Ungar, a păstrat o mulţime de vestigii din secolele trecute, care puteau fi clasate ca monumente istorice: construcţii de artă de pe vechile căi ferate, clădiri şi instalaţii miniere ale exploatărilor de aur, cărbune şi fier, ateliere metalurgice, uzine electrice şi hidrocentrale şi biserici.
GALERIE FOTO CU VECHEA LINIE A MOCĂNIŢEI
Povestea neştiută a legendarului furnal din Govâjdia, unul dintre cele mai vechi din Europa VIDEO
Autorităţile s-au arătat dezinteresate de soarta lor, iar în ultimii ani, în loc să beneficieze de protecţie, clădirile – monument au luat calea distrugerilor iremediabile. Cele care au supravieţuit hoţilor şi timpului sunt abandonate. De-a lungul timpului, istorici, oameni de cultură şi localnici au militat pentru revitalizarea lor sau măcar pentru le acorda statutul cuvenit, însă demersurile lor au fost, de cele mai multe ori, ignorate.
Calea ferată din Ţinutul Pădurenilor – monument pentru un an
Un astfel de caz este al căii ferate înguste înfiinţată în 1900 care a legat, până la sfârşitul anilor 2000 (când a fost dezafectată), municipiul Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor. Pe traseul ei mai pot fi văzute câteva monumente spectaculoase de arhitectură: un tunel de aproape 800 de metri, păstrat într-o stare bună de conservare, rămăşiţe ale viaductelor, cantoanelor şi podurilor feroviare vechi de peste 120 de ani.
Tunelui căii ferate înguste a Hunedoarei. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Viaductul de peste râul Zlaşti, tunelul mare şi celelalte construcţii ale căii ferate pot fi considerate monumente istorice, dar cele mai multe au fost tăiate pentru fier vechi sau demolate, fără să se ţină cont de importanţa lor”, relata Gheorghe Nicoară, care locuieşte în vecinătatea unui viaduct spectaculos peste râul Zlaşti. Distrugerea căii ferate a provocat nemulţumirea localnicilor, însă oamenii nu au putut opri trimiterea ei la fier vechi, spune Dan Bera, unul dintre hunedorenii care au militat pentru salvarea ei. Timp de circa un an, până în 2011, Direcţia de Cultură a Judeţului Hunedoara a inclus traseul „mocăniţelor” printre monumentele de arhitectură industrială, însă demersurile pentru clasarea ca monument istoric nu au mai continuat.
Barajul hidrocentralei de la Govăjdia. ADEVĂRUL
Hidrocentrala uitată
În apropierea Furnalului de la Govăjdia se află mai multe construcţii care puteau intra cu uşurinţă pe lista celor peste 500 de monumente istorice din judeţul Hunedoara. Sunt clădirea, barajul, apeductul şi castelul de apă al primei hidrocentrale industriale realizată Ardeal. Amenajarea hidroenergetică de pe valea Govâjdiei datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar localnicii cred că îşi merita locul printre monumentele importante ale Huendoarei şi chiar că încă mai putea funcţiona.
Clădirea vechii hidrocentrale. ADEVĂRUL. Daniel Guţă
„Pe la sfârşitul anilor ´90 au început să dispară piesele originale ale ale hidrocentralei şi, în final, oamenii care o aveau atunci în grijă au luat turbinele sale vechi de peste un secol şi nu le-au mai adus înapoi”, spune Nelu Dăvâncă, un localnic din Govăjdia, care locuieşte lângă fostul baraj al hidrocentralei.
Biserica Mariei Tereza
Pe malul lacului Cinciş, ruinele unei biserici romano-catolice, ctitorită în secolul al XVIII-lea de împărăteasa Maria Tereza, au rămas una dintre atracţiile cele mai faimoase ale Hunedoarei.
Biserica abandonată pe malul Lacului CInciş. ADEVĂRUL
În jurul bisericii, ascunse de pădure şi invadate de gunoaie, se văd rămăşiţele mai multor case şi ale atelierelor de fier din Baia Craiului, un sat înghiţit de apele Lacului Cinciş, de la începutul anilor ´60. Biserica nu a ajuns nici ea pe lista monumentelor istorice din Hunedoara, rămânând abandonată, în aşteptarea prăbuşirii.
Bisericile de lemn din secolele trecute, siturile daco-romane, fortificaţiile medievale şi clădirile publice vechi din oraşe ocupă cea mai mare pondere pe lista monumentelor istorice ale Hunedoarei.
Se încarcă comentariile...
