Spa-urile antice în care se răsfăţau dacii şi romanii sunt de nerecunoscut. Ce soartă împărtăşesc Germisara şi Aquae
0Runiele a două dintre cele mai faimoase centre de tratament cu ape termale din România, numite Germisara şi Aquae în Antichitate, au ajuns într-o situaţie dificilă.
Două dintre cele trei centre de tratament cu ape termale cunoscute din Antichitate în provincia romană Dacia se află în judeţul Hunedoara, la Geoagiu Băi şi în apropiere de Călan, pe Valea Streiului, al treilea fiind la Băile Herculane.
Ruinele fostului SPA daco-roman de la Geoagiu, numit Germisara, şi cele ale băilor dacilor de la Aquae – Călan au rămas în anonimat, chiar dacă în jurul lor s-au ridicat de-a lungul timpului complexe turistice mai mult sau mai puţin rentabile. „Staţiunile antice” au fost bogate în vestigii arheologice preţioase: din Germisara provin 11 plăcuţe de aur, aduse ca ofrande de antici zeităţilor, iar din Călan s-au păstrat mai multe monumente care atestă importanţa Aquae, pentru romani, în urmă cu aproape două milenii. Acum, cei care vizitează vechile aşezări pot vedea, dincolo de gardul care le înconjoară, ruinele unor bazine imense de apă termală, locuri în care strămoşii noştri îşi căutau tămăduirea şi ale unor construcţii antice mai puţin cercetate.
În ultimii ani, istorici, arheologi, dar şi localnicii din Călan şi Geoagiu au formulat numeroase petiţii şi reclamaţii cu privire la soarta celor două băi termale, unice în România. Autorităţile nu s-au grăbit să ia măsuri.
Aquae Călan – „Lingura romană” părăsită
Băile de la Aquae Călan au fost utilizate de daci şi romani şi au fost amintite de istorici greci cunoscuţi ai Antichităţii, ca Ptomeleu, însă în prezent puţini sunt cei care dacă ajung prin zonă le ştiu povestea. „Izvoarele termale şi solul fertil al Luncii Streiului au impus Aquae ca o statio pe drumul ce lega Ulpia Traiana de Apulum. Din vechile thermae s-au mai păstrat doar bazinul cioplit în stâncă, utilizat de locuitorii din împrejurimi până în zilele noastre. Ansamblul bazin – canal, datorită formei sale păstrate în timp, a fost denumit Lingura romană”, scria istoricul Alexandru Voinea.
Fostele terme antice de la Aquae, din care se poate vedea bazinul cu perimetrul de 100 de metri, săpat în stâncă, au fost lăsate de izbelişte şi se degradează continuu. Gunoaiele se amestecă cu mâlul de pe fundul bazinului, în mlaştina cu apă de peste 20 de grade. Nu există o cale de acces spre monument, în afara celei care presupune intrarea în complexul privat Băile Călan, contra-cost, informa Ioan Vîlcelean, preşedinte al Comisiei pentru analiza şi verificarea situaţiei monumentelor istorice din Călan, înfiinţată de Consiliul Local al oraşului. „La acest monument istoric nu se respectă legislaţia în vigoare în privinţa întreţinerii şi exploatării. Nu este asigurată paza, integritatea şi protecţia, nu se asigură efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare şi restaurare, reparaţii curente şi întreţinere a acestora, nu există semnul distinctiv şi sigla care marchează calitatea de monument istoric”, arăta raportul. Anul trecut, consilierul local propunea amenajarea unui drum de servitute până la monument, marcarea zonei prin panouri şi realizarea unui proiect de restaurare. „Situaţia a rămas neschimbată”, spune acum Ioan Vîlcelean. Deocamdată, reprezentanţii Primăriei Călan nu au anunţat ce planuri au cu acest loc.
SPA-ul antic
Ruinele Germisarei, aflate în centrul staţiunii Geoagiu sunt într-o situaţie similară. Au fost cercetate sistematic şi restaurate parţial la mijlocul anilor 1980, când în urma săpăturilor arheologice au fost descoperite 11 plăcuţe votive de aur şi numeroase alte artefacte antice preţioase.
De atunci, însă, nicio autoritate nu a mai depus vreun proiect pentru conservarea lor. Locul de relaxare al dacilor şi romanilor, împânzit de sanctuare şi monumente închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare din panteonul greco-roman este acum îngrădit şi pustiu, iar puţini turişti ajung să se plimbe printre ruinele sale. Cei care intră în bazin pot vedea urme ale vandalismelor, gunoaie şi mizerie. Totuşi, dincolo de acestea imaginea locului antic este impresionantă.
Potrivit istoricilor, Germisara a fost în Antichitate un adevărat centru SPA, frecventat de cei mai înstăriţi locuitori ai Daciei romane. Întreaga zonă era sacră, iar centrul cultului îl constituia tocmai bazinul natural, craterul din care izvora apa, afirmau arheologii Ioan Piso şi Adriana Rusu Pescaru într-o cercetare dedicată aşezării. Acum, un panou ruginit mai aminteşte importanţa vechiului centru de tratament.
„Germisara ar putea fi amenajat astfel încât turiştii să poată vedea aici cum funcţiona acest complex”, afirmau arheologii care au efectuat cercetări în sit. Reprezentanţii Primăriei Geoagiu nu au putut fi contactaţi pentru a oferi detalii despre proiectele pe care le au cu Germisara, însă în trecut informau că mizează pe promovarea sa.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
