Lista pădurilor virgine şi cvasivirgine din judeţ: 600 de hectare de pădure vor fi protejate în faţa drujbelor
0
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, iar Hunedoara se află printre judeţele care deţin astfel de păduri.
Judeţul Hunedoara a înscris în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România peste 600 de hectare de păduri. Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, este un instrument de evidenţă a pădurilor virgine şi cvasivirgine din ţara noastră şi de asigurare a protecţiei stricte pentru aceste păduri.
Pădurile incluse în Catalog sunt supuse unei protecţii stricte, ceea ce înseamnă că nu sunt permise nici un fel de lucrări sau activităţi umane care le pot afecta. Singurele activităţi permise sunt cele de cercetare, educaţie şi de vizitare, dar şi acestea sunt permise doar cu condiţia să nu afecteze naturalitatea pădurilor respective, a informat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În judeţul Hunedoara au fost cartografiate 187 de hectare de păduri virgine şi 405 hectare de păduri cvasivirgine, cele mai multe suprafeţe de pădure fiind în Retezat.
Pădurile virgine din judeţul Hunedoara se află în zona Valea Buţii şi sunt proprietate privată, potrivit Catalogului publicat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Pădurile cvasivirgine de pe raza judeţului au fost cartografiate în Meleia şi Valea Mică (proprietate de stat, Ocolul Silvic Grădişte), Lacurel şi Tabla (proprietate de stat, Ocolul Silvic Retezat). În România au fost identificate 2.569,3 hectare de păduri virgine şi 10.324,67 hectare de păduri cvasivirgine, în judeţele Hunedoara, Sibiu, Caraş-Severin, Argeş, Bacău, Braşov, Bihor, Suceava, Maramureş şi Prahova.
Suprafaţa pădurilor, în scădere
Catalogul va fi completat şi cu alte suprafeţe de păduri virgine, identificate pe parcurs. În prezent, potrivit informării publicate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, se află în plin proces de identificare şi evaluare în vederea includerii în Catalog pădurile aflate în următoarele categorii: pădurile virgine şi cvasivirgine incluse în ariile naturale protejate, pădurile incluse în siturile nominalizate de România pentru a fi înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, pădurile virgine şi cvasivirgine identificate prin studiile elaborate anterior şi pădurile virgine şi cvasivirgine identificate de către proprietari/administratori de păduri, administratori de arii naturale protejate, organizaţii non-guvernamentale, instituţii de cercetare ori educaţie, specialişti în silvicultură sau ştiinţe conexe.
Potrivit specialiştilor Greenpeace, se estimează că suprafaţa pădurilor virgine şi cvasivirgine a scăzut constant, de la aproximativ două milioane de hectare în 1900, la 700 000 hectare la începutul perioadei comuniste, spre 400 000 de hectare în 1984 şi la doar 246 700 în 2001, conform primului studiu dedicat lor. „Putem doar specula că după publicarea acestor date şi 2012, când s-au definit prin lege criteriile de identificare a acestor păduri şi măsurile de gospodărire aferente, s-a mai pierdut prin exploatare o parte însemnată a acestui patrimoniu, astfel că astăzi estimările indică existenţa a puţin peste 100 000 hectare de păduri virgine şi cvasivirgine rămase”, a informat Greenpeace.
Hunedoara, în top la păduri, dar şi la tăieri
Suprafaţa fondului forestier în judeţul Hunedoara este de peste 310.000 de hectare, una dintre cele mai întinse din ţară. În 1990, ea era de 300.000 de hectare.
Suprafaţa totală a pădurilor de răşinoase a scăzut din 1990 cu 5.000 de hectare, la 81.000 de hectare, în ultimii ani fiind într-o continuă scădere, în schimb cea de foioase a crescut.
Hunedoara se numără printre judeţele de unde s-au făcut tăieri de masă lemnoasă, fiind întrecută de Arad, Caraş-Severin, Suceava, Neamţ, Bacău, Harghita, Braşov, Maramureş şi Argeş.
În judeţul Hunedoara în ultimii cinci ani, circa 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă au fost exploataţi, în medie, în fiecare an. În 2009 şi 2010, masa lemnoasă exploatată era de circa 435.000 de metri cubi de pădure.
În 2015, 163.000 de metri cubi de răşinoase şi 308.000 de metri cubi de păduri de fag au fost exploatate.
În perioada 2006 – 2015, s-au regenerat artificial 2.134 hectare de pădure din fondul forestier al statului.
Vă recomandăm şi:
Turiştii care ajung în zona Lacului Bucura din Masivul Retezat au toate şansele să întâlnească o vulpe mai puţin obişnuită. De peste doi ani, Bella îi întâmpină pe călătorii care îşi aşază tabăra pe malul lacului şi le arată prietenia în speranţa că va fi recompensată cu mâncare.
Locuitorii satelor de momârlani din vecinătatea Petrilei trăiesc printre animalele sălbatice. În aşezările de munte, înconjurate de peisaje impresionante, odată cu venirea iernii, cerbii, caprele negre, urşii şi lupii se apropie fără teamă de casele oamenilor.
Masivul Retezat oferă peisaje impresionante celor care se aventurează pe traseele sale. Un fotograf a fost martorul unui fenomen spectaculos: la apus, marea de nori luminată de ultimele raze a acoperit crestele înalte ale muntelui, revărsându-se apoi asupra împrejurimilor, până la orizont.
Se încarcă comentariile...
