Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Topul celor mai spectaculoase cariere miniere părăsite. Craterele imense lăsate în voia naturii VIDEO

1
19 Apr 2022 06:15:31
Autor: Daniel Guţă
Cariera minieră Teliuc, inundată de ape. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cariera minieră Teliuc, inundată de ape. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

O mulţime de cariere miniere abandonate împânzesc judeţul Hunedoara. Unele au fost abandonate de mai mulţi ani, în stăpânirea naturii.

Mii de hectare de teren au rămas neecologizate în judeţul Hunedoara în urma activităţilor miniere şi metalurgice.

Aici a fost cea mai bogată mină de telur. Metalul rar şi aurul se aflau în cantităţi mari în inima Transilvaniei VIDEO

Blestemul aurului. Cele mai bogate mine din Munţii Metaliferi, la două decenii de la închidere FOTO VIDEO

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Ruinele industriale împânzesc terenurile fostelor exploatări, iar o mulţime de cariere miniere au fost lăsate în voia naturii, fără ca oamenii să mai intervină asupra lor. Unele dintre acestea oferă privelişti spectaculoase.

Cea mai veche carieră de talc, „sălbăticită”

Cariera de talc şi dolomită de la Crăciuneasa, aflată la circa 20 de kilometri de Hunedoara, pe valea Govâjdiei, a fost înfiinţată în anul 1913, fiind prima astfel de carieră exploatată în România.

GALERIE FOTO - CARIERA CRĂCIUNEASA

VIDEO, IMAGINI AERIENE - CARIERA CRĂCIUNEASA

Transformarea uimitoare a celei mai vechi cariere de talc din România, la două decenii de la închidere VIDEO

Cariera a funcţionat timp de aproape un secol, până la mijlocul anilor 2000, iar minerale extrase de aici au fost folosite în special ca materii prime în combinatul siderurgic din Hunedoara.  

În jurul exploatării, s-a dezvoltat un complex industrial întins pe zeci de hectare, legat de Hunedoara printr-o cale ferată minieră.


Cariera de la Crăciuneasa. ADEVĂRUL


După închiderea carierei, vechile clădiri industriale şi de locuit din împrejurimile sale s-au ruinat, cu timpul. Zona nu a fost ecologizată, în schimb, natura a recuperat terenul fostului perimetru minier. O pădure de brad, pin şi mesteacăn creşte pe terasele sale şi dă o înfăţişare aparte craterului uriaş.  

Pe versantul opus al carierei, se întinde pe aproape un kilometru halda de steril a carierei Crăciuneasa, una dintre cele mai mari depozite de steril provenite din prelucrarea rocilor de construcţie. Halda, extrem de erodată din cauza apelor pluviale şi a trecerii timpului a fost şi ea lăsată în grija naturii.

Muntele de cupru de la Valea Arsului

Cariera cupriferă de la Valea Arsului (Crişcior), aflată la circa 15 kilometri de Brad, a funcţionat timp de două decenii, până în anul 2004, când a fost închisă împreună cu minele de aur, argint şi cupru din Munţii Metalferi.

GALERIE FOTO - VALEA ARSULUI

VIDEO - CARIERA VALEA ARSULUI

Aici a fost „muntele de cupru“ descoperit în ţinutul aurului. Cariera Valea Arsului din Metaliferi VIDEO

Zăcământul de cupru, exploatat la suprafaţă, a fost descoperit în anii ´80, când galeriile minelor de aur din zonă Barza, care începeau din văile  Arsului, Morii şi Bărzii formau o reţea subterană de peste 70 de kilometri.

„Au venit din subteran cu galeriile la zăcământ, ieşind prin suitori cu lucrările miniere. Munţii au fost puşcaţi, iar apoi a rămas minereu care conţine aur şi cupru şi care s-a exploatat la suprafaţă. Tot materialul mergea la Uzina de Preparare Barza, unde era prelucrat, iar concentratul rezultat era trimis la uzina din Baia Mare”, relata un fost inginer minier.

În văile din împrejurimile carierei, pot fi văzute rămăşiţele construcţiilor uriaşe de beton folosite în complexul miner, foste intrări în galeriile minelor, tuneluri, halde şi alte clădiri legate de activitatea minieră cu o istorie întinsă e mai multe secole.


Valea Arsului. VIDEO: ADEVĂRUL

În anii ´80, în minele din vecinătatea Bradului şi Crişciorului lucrau peste 10.000 de oameni. Reţeaua de galerii miniere subterane a exploatărilor de la Barza se întindea pe mai mult de 70 de kilometri şi avea 11 intrări în galerii.

Până la mijlocul anilor 2000, toate exploatările miniere au fost închise, însă doar o mică parte a trenurilor lor a mai fost ecologizată.

Cariera de cupru a rămas în conservare, iar natura pune încet, încet, stăpânire pe ea, oferind o privelişte spectaculoasă oaspeţilor ei.

Craterul uriaş, împădurit al Ghelariului

Zăcămintele de fier din ţinutul Hunedoarei au fost exploatate încă din Antichitate, iar cea mai mare mină de fier din România secolului XX a funcţionat la Ghelari, un sat din Ţinutul Pădurenilor, aflat la circa 15 kilometri de Hunedoara.

GALERIE FOTO - CARIERA GHELARI

VIDEO - IMAGINI AERIENE; CARIERA GHELARI

Minereurile provenite din exploatările de la Ghelari şi Teliuc erau „înghiţite” de combinatul siderurgic de la Hunedoara, unde erau prelucrate.

Locul care oferă cea mai spectaculoasă privelişte din zona minieră este cariera Lucaci. Un deal în jurul căruia au fost înşirate fostele colonii muncitoreşti, casele, blocurile şi bisericile satului Ghelari a fost scobit şi transformat cu timpul într-un crater uriaş, întins pe mai mult de 10 hectare şi adânc de peste 100 de metri, mărginit de versanţii abrupţi din rocă roşiatică, cu un conţinut bogat de metal.



În unele zone ale vechi cariere se văd urmele alunecărilor de teren şi ale lăsării acestuia, ca urmare, cel mai probabil, a suprării unor galerii.

Cariera Lucaci a fost înfiinţată în jurul anului 1863, iar cu timpul în jurul ei s-a dezvoltat mina centrală a Ghelariului. De aici, zeci de kilometri de galerii miniere formează un imens labirint subteran care trece pe sub sat şi se ramifică spre Teliuc şi Govâjdia.


Cariera minieră Ghelari. ADEVĂRUL


În prezent, vechea carieră de fier oferă o privelişte cu totul diferită, după ce construcţiile miniere din interiorul ei s-au ruinat, iar natura şi sălbăticiunile au pus stăpânire pe ea. Accesul în zonă este oprit, din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru siguranţa celor care se aventurează în el. 

Cariera transformată într-un imens lac

Minele de fier de le Teliuc şi Ghelari au intrat în declin din anii ´80, iar la mijlocul anilor 2000, s-au închis definitiv.

GALERIE FOTO - TELIUC

VIDEO - LACUL TELIUC

În Teliucu Inferior, un lac adânc de aproape 100 de metri s-a format după ce apele izvoarelor şi cele provenite din galeriile fostei mine, aflată în vecinătatea Hunedoarei, au inundat vechea carieră minieră a Teliucului.

Tăul a început să se formeze cu aproape două decenii, odată cu închiderea exploatărilor miniere. iar cu timpul noua întindere de apă a ajuns să măsoare peste 12 hectare şi să aducă sub apă o mulţime de construcţii miniere.

În unele zone, malurile abrupte ale lacului prezintă mari probleme de stabilitate. Urmările numeroaselor alunecări de teren sunt vizibile pe mii de metri pătraţi.


Lacul de carieră Teliuc. Video: ADEVĂRUL

Localnicii cred că surpările frecvente sunt cauzate atât de natura solului, cât şi de numeroasele galerii miniere din jurul fostei cariere. Din cauza gurilor de mină inundate pe măsură ce a crescut nivelul apei, în lac se formează curenţi puternici care fac ca scăldatul să fie extrem de riscant, chiar şi în apropierea malurilor.

Lacul Teliucului are o faună piscicolă bogată care îl face atractiv pentru pescari şi pentru păsările sălbatice. Scăldatul şi accesul cu bărcile pe lac sunt interzise. 

Cariera de marmură Alun

Satul Alun este unic în lume prin biserica, drumul şi cele câteva zeci de gospodării, acum pustii, în construcţia cărora marmura adusă de la cariera din vecinătate a fost folosită din abundenţă.

GALERIE FOTO - SATUL ALUN, IMAGINI AERIENE

VIDEO, IMAGINI AERIENE - SATUL ALUN

Secretele carierei de marmură din Alun, locul unde a început povestea satului unic în lume FOTO VIDEO

Istoria carierei de marmură din satul Alun a început în secolul al XIX-lea, în vremea când Ţinutul Pădurenilor devenise o zonă de interes deosebit pentru statul austro-ungar, datorită bogatelor sale zăcăminte de fier şi a întinderilor de pădure.


Alun. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Marmura de Alun a fost exploatată la început de statul austro-ungar şi apoi de fraţii italieni Roja, patronii unor ateliere de prelucrare a marmurei din Arad. Localnicii au profitat şi ei din plin de carieră.

Satul Alun s-a mărit la peste 100 de familii, iar oamenii din întreaga zonă a Ghelariului, Bunilei şi Alunului au început să îşi ridice casele şi grajdurile folosind din abundenţă marmura locală. Mai târziu, în anii ´30, în Alun a fost clădită şi biserica de marmură, a doua din sat după cea veche de peste trei secole, ridicată de lemn.

În anii '60, materialele din cariera de la Alun au fost folosite la construcţia drumului de la intrare în sat. În deceniil următoare, de aici au fost extrase blocuri de piatră folosite la construcţia Casei Poporului. Din Alun îşi au originea coloanele de marmură ce împodobeau vila familiei Ceauşescu din cartierul Primăverii.  

Cariera de marmură din satul Alun a intrat în conservare de la începutul anilor ´90. Pereţii uriaşi ai săi încă strălucesc sub razele soarelui, iar locul pustiu a devenit o atracţie turistică.

În vecinătatea carierei, satul Alun, aflat la 30 de kilometri de Hunedoara, a rămas aproape pustiu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Povestea carierei de bauxită de la poalele Fundăturii Ponorului. Cum arată locul ascuns în Munţii Şureanu VIDEO

Eşecul industrializării satelor din munţii Hunedoarei. Regimul comunist le-a vrut colonii de muncitori VIDEO

Povestea celei mai vechi hidrocentrale a Hunedoarei. A fost „perla inginerească“ din epoca austro-ungară VIDEO

Priveliştea „de pe altă planetă” a haldei uriaşe de steril din munţii Hunedoarei FOTO VIDEO

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

pescarul symy
19.04.2022, 09:10:07

Muntii nostri aur poarta noi cersim din poarta in poarta...ce sa mai zicem???...Doamne trimite-l pe VLAD TEPES si pe CEAUSESCU inapoi,macar pana ne scoate la lumina:))))..Inainte fura UNUL..acum fura TOTI!!!!

0 (2 voturi)
Modifică Setările