Topul locurilor de vizitat din judeţul Hunedoara. Cum sunt drumurile lor: de la dezastru la şosele moderne
0Hunedoara se află printre cele mai ofertante judeţe din România în ce priveşte destinaţiile turistice, însă multe dintre ele se află la capătul unor drumuri care îi fac pe oaspeţii lor să nu îşi mai dorească să le viziteze.
O mulţime de atracţii turistice îi aşteaptă pe amatorii de călătorii în judeţul Hunedoara. Unele se află, însă, la capătul unor drumuri dezastruoase. Iată în ce stare se află infrastructura rutieră spre cele mai populare destinaţii din judeţ.
Drumul riscant spre inima Retezatului
Parcul Naţional Retezat ocupă aproape 40.000 de hectare şi cuprinde cele mai spectaculoase şi mai numeroase lacuri glaciare din ţară. Un loc deosebit în Retezat este Poiana Pelegii, locul de camping din inima munţilor de unde turiştii urcă pe traseele montane spre lacurile glaciare sau spre vârfurile de până la 2.500 de metri din Masivul Retezat. Lacul Gura Apelor şi barajul său se numără printre destinaţiile cele mai populare din Retezat.
Ultimii kilometri ai Drumului Judeţean 685 Râu de Mori – Lacul Gura Apelor reprezintă una dintre şoselele cele mai riscante din ţară, din cauza stării proaste a carosabilului şi a frecventelor alunecări de teren şi căderi de pietre de pe versanţi. De la barajul Gura Apelor la Poiana Pelegii, traseul turiştilor continuă pe un drum judeţean de pământ, de circa 20 de kilometri, inaccesibil pe timp de iarnă, pe care şoferii îl străbat cu dificultate atunci când este deschis traficului.
Şoseaua dezastruoasă de pe malul lacului Cinciş
Lacul Cinciş a fost înfiinţat la începutul anilor ´60, în Valea Cincişului şi a Cernei, în apropiere de municipiul Hunedoara. Timp de mai multe decenii, lacul de acumulare a fost sursa principală de alimentare cu apă a municipiului Hunedoara şi a combinatului siderurgic. A fost, totodată, un loc de relaxare favorit al hunedorenilor. Drumul judeţean de pe malul lacului se află într-o stare dezastruoasă. Un sector de circa 7 kilometri al şoselei a fost preluat de Primăria Teliucu Inferior, pe durata lucrărilor la reţeaua de apă şi canalizare din zonă şi nu s-au mai derulat lucrări de reabilitare a carosabilului. Într-o stare la fel de proastă a ajuns şi sectorul de drum judeţean aflat în continuarea acestuia, de la „izvoarele” lacului până la Topliţa.
Drumurile judeţene de pământ din Ţinutul Pădurenilor
Ţinutul Pădurenilor se întinde între Valea Mureşului şi Ţara Haţegului şi este mărginit de Munţii Poiana Ruscăi. Are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii şi Topliţa şi 40 de sate de munte. Este un loc pitoresc al Hunedoarei, pe care turiştii îl vizitează pentru a trăi experienţa întoarcerii în trecut, dar şi pentru peisajele impresionante. În timp ce primăriile comunelor din regiunea pitorească a Hunedoarei au reuşit să atragă finanţări pentru a moderniza drumurile locale, iar uliţele satelor au fost transformate în ultimii ani în străzi asfaltate, drumurile judeţene care leagă localităţile au rămas greu accesibile.
Proiectele pentru modernizarea lor au eşuat sau sunt aşteptate de ani buni, deşi autorităţile puteau accesa fonduri prin programele guvernamentale şi europene destinate modernizării infrastructurii. în prezent sectoare care însumează peste 120 de kilometri din Ţinutul Pădurenilor au rămas pe lista celor mai rele drumuri din judeţ. În mare parte, sunt drumuri de pământ, care traversează păduri, pe coastele dealurilor, spre sate izolate ca Bătrâna, Feregi şi Vadu Dobrii.
„Aventura” nedorită a şoferilor pe Valea Luncanilor
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se întinde pe 38.000 de hectare în Munţii Şureanu şi cuprinde mai multe sate risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri, înconjurate de pădurile care ocupă peste 70 % din suprafaţa acesteia. Ţinutul pitoresc împânzit de cetăţile dacice impresionează atât prin vestigiile sale antice din munţi, cât şi prin atracţiile sale naturale, ca Fundătura Ponorului, Poiana Omului, Ponorici şi Peştera Cioclovina.
Ultimii 10 kilometri ai drumului judeţean spre Cioclovina, de pe Valea Luncanilor, sunt un adevărat coşmar pentru şoferi. DJ 668 A trece pe la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie şi urcă prin pădure până în apropierea satului şi a peşterii legendare, însă şoferii trebuie să fie atenţi la locurile unde râul Luncani a „muşcat” şi a prăbuşit porţiuni din drum, la numeroasele şanţuri formate de ape şi la bolovanii şi zgura cu care a fost „reparat” în trecut drumul. Într-o stare d=la fel de proastă se află şi ultimii kilometri ai drumului spre Fundătura Ponorului, iar turiştilor le este recomandat să străbată traseul pe jos.
Drumuri bune spre locurile de vis din judeţul Hunedoara
Câteva destinaţii turistice importante din judeţul Hunedoara au avut parte din investiţii în infrastructura rutieră, astfel că oaspeţii lor se pot bucura de mai mult confort.
Castelul Corvinilor a devenit în ultimii ani o destinaţie de top a turiştilor străini care ajung în Transilvania. Drumul spre cetatea medievală din Hunedoara este accesibil, iar străzile din zonă au fost reabilitate, în mare parte, în ultimii ani.
Foto: Lucian Ignat.
Mănăstirea Prislop, veche de la sfârşitul secolului XIV, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj religios, datorită faptului că aici se află mormântul părintelui Arsenie Boca. Ultimii şapte kilometri ai drumului judeţean spre mănăstire, prin Silvaşul de Jos şi Silvaşul de Sus, au fost modernizaţi recent.
Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac distrusă de romani în urma războaielor de la începutul secolului II, impresionează prin vestigiile sale înconjurate de păduri seculare. În jurul fostului oraşului antic, pe vârfuri de munte, pot fi vizitate cetăţile dacice de la Costeşti, Blidaru şi Luncani, toate incluse în patrimoniul UNESCO. Ultimii 18 kilometri ai drumului judeţean Costeşti - Sarmizegetusa Regia au fost transformaţi într-o şosea modernă.
Aflată la 10 kilometri de Petroşani, staţiunea montană Parâng se numără printre atracţiile Văii Jiului. De la înălţimea la care a fost înfiinţată, oaspeţii zonei turistice se pot bucura de panorama încântătoare a masivului şi a oraşelor Văii Jiului. În prezent, un sector de circa cinci kilometri ai drumului judeţean din Parâng se află în şantier şi va fi transformat într-o şosea montană spectaculoasă. Drumurile judeţene din zona turistică Pasul Vulcan şi spre Staţiunea Straja, din vecinătatea Lupeniului, sunt, de asemenea, modernizate.
De drumuri accesibile au parte şi turiştii care se îndreaptă spre Cetatea Devei, spre Geoagiu Băi (prin Orăştie) şi spre destinaţiile din Ţara Zarandului (prin Brad) şi Ţara Haţegului (prin Haţeg).
Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina
Se încarcă comentariile...
