Topul gafelor care au stricat cele mai faimoase monumente. Cetăţile medievale cu termopane, refăcute după ureche
0
Castele medievale dotate cu termopane, aşezări antice blindate cu beton sau reconstruite după imaginaţia unor arhitecţi şi biserici pentru care finisajele au însemnat distrugerea picturi preţioase. Acestea sunt rezultatele celor mai controversate proiecte de restaurare din ultimii ani.
Numeroase monumente istorice importante din România au stârnit controverse după ce lucrările de restaurare le-au schimbat înfăţişarea, iar specialiştii în istorie şi arheologie au reclamat eşecul proiectelor menite să le pună în valoare. Iată câteva dintre cele mai neobişnuite exemple.
Cetatea Devei - rezidită
Veche din secolul al XIII-lea, Cetatea Devei a fost restaurată în mare parte în ultimii ani, printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană. Investiţia în valoare de aproape nouă milioane de euro a însemnat, practic, rezidirea incintelor exterioare ale monumentului istoric, construirea unor platforme unde au loc spectacole şi refacerea unor încăperi, într-un stil care amestecă elementele moderne cu cele medievale. Chiar şi staţia de sosire a telecabinei şi-a făcut loc între meterezele rezidite ale fortăreţei. Ideile proiectanţilor au fost contestate de specialiştii în istorie medievală, care au susţinut că monumentul şi-a pierdut cu totul aspectul romantic de cetate a secolelor trecute.
Mălăieşti – curte de marmură şi termopane
Cetatea Mălăieşti a aparţinut unei familii de cnezi din Ţara Haţegului, din secolul al XV-lea. A fost abandonată de peste două secole, iar în 2012, ruinele ei au fost incluse într-un proiect de reabilitare, în valoare de 1,5 milioane de euro, finanţat de Uniunea Europeană. Donjonul a fost înălţat cu un etaj din cărămidă şi a fost dotat cu ferestre termopan, acoperiş şi paratrăsnet, iar curtea cetăţii a fost acoperită cu marmură. Rezultatul nu i-a mulţumit pe specialiştii în epoca medievală, care au reclamat faptul că monumentul şi-a pierdut din identitate, că au fost folosite materiale de construcţie diferite de cu care a fost ridicată cetatea (cărămidă în loc de piatră de râu) şi că fortăreţei i-au fost adăugate construcţii despre care nu se ştie că ar fi existat, în varianta originală.
Sarmizegetusa Regia - betonată
Cele mai importante lucrări de reabilitare din Sarmizegetusa Regia au avut loc la începutul anilor 1980. Timp de doi ani, specialiştii muzeului din Deva, arhitecţi şi restauratori şi ingineri au lucrat la marele proiect care a făcut ca vechea capitală a Daciei din Munţii Orăştiei să treacă printr-una dintre cele mai mari transformări: a fost „împodobită“ cu blocuri şi discuri din beton şi prefabricate. Restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare. Unele lucrări efectuate de restauratori au fost apreciate, însă altele au stârnit controverse şi chiar au dus la distrugerea unor monumente din sit. Printre acestea din urmă se numără aducerea câtorva zeci de discuri şi plăci de beton în incinta sacră a Sarmizegetusei Regia şi înlocuirea plintelor originale ale monumentelor cu unele noi.
Cetatea Neamţului, „ca un buncăr”
Cetatea Neamţului a fost ridicată în secolul al XIV-lea şi face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepţională din România. A fost considerată una dintre cele mai întărite cetăţi ale Moldovei, în perioada medievală, datorită zidurilor sale înalte şi a şanţurilor adânci, care o înconjurau. De-a lungul anilor, cetatea a fost supusă unor ample procese de restaurare, în perioada 2007 - 2008 a fost închisă şi restaurată integral. Unii istorici au reclamat eşecul lucrărilor de restaurare. „Din orice unghi ai privi-o, cetatea are un aer greu de masivitate transmisă dincolo de aspectul ei iniţial. Este un fel de buncăr din Linia Atlanticului, în care golurile au fost eliminate deliberat, din comoditate ori necunoaştere. Niciun turn nu are vreo personalitate. Este iarăşi împotriva firii, pentru că turnurile au existat şi nu pentru a face masă cu curtinele, aşa precum arată acum. La această impresie contribuie din plin eliminarea blocurilor fasonate care, la vreme veche, au stat foarte bine la colţuri, contraforturi ori în alte sectoare bine conturate”, menţiona istoricul Adrian Andrei Rusu, într-un articol publicat pe medievistica.ro.
Cetatea Sucevei - lucrări de proastă calitate
Cetatea de Scaun a Sucevei a fost construită în secolul al XIV-lea de domnitorul Petru I Muşat şi fortificată în secolul al XV-lea de Ştefan cel Mare. Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea, împotriva pericolului otoman. A fost restaurată cu peste 50 de milioane de lei, cu fonduri de la Uniunea Europeană, dar, la fel ca şi în cazul Cetăţii Neamţului, rezultatul nu a fost pe placul tuturor specialiştilor în istorie medievală. Mai mult, în 2015, la scurt timp după inaugurarea lucrărilor, pe unul dintre pereţii nou construiţi ai cetăţii a apărut o crăpătură de aproape patru metri. Pavajul aleilor s-a desprins în mai multe locuri, iar apa a inundat unele încăperi.
Biserici medievale „stricate” după restaurare
Controverse au stârnit şi numeroase biserici vechi, supuse lucrărilor de restaurare şi conservare. Pe Valea mureşului, acoperişurile de şindrilă ale unor biserici de lemn, datând din secolul al XVIII-lea, au fost înlocuite cu acoperişuri de tablă. Alţi „restauratori” au împlântat conducte şi au instalaţii de aer condiţionat şi încălzire în pereţii zugrăviţi cu picturi vechi. Iar în alte cazuri, lucrările de reabilitare au fost abandonate înainte de a fi duse la bun sfârşit.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Un drum pavat cu dale din calcar îi întâmpină pe turişti la Sarmizegetusa Regia, însă înfăţişarea sa este cu totul diferită faţă de cea pe care locul ar fi avut-o în antichitate şi la descoperirea sa din anii 1950. Un amplu proiect de restaurare, de la începutul anilor 1980, a schimbat soarta monumentului.
Una dintre marile provocări oferite celor care au cercetat trecutul poporului român a fost reconstituirea cetăţilor dacice. Numeroase controverse au iscat, de-a lungul ultimelor două secole, modul în care ar fi ar fi arătat aşezările regale ale strămoşilor noştri.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.
Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.
Se încarcă comentariile...
