Topul minciunilor senzaţionale despre Castelul Corvinilor: beciul lui Vlad Ţepeş, fântâna săpată de turci şi tunelul secret

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Castelul Corvinilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Castelul Corvinilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O mulţime de legende despre Castelul Corvinilor îi încântă pe turiştii care vizitează monumentul istoric. Unele, cum este cea a întemniţării lui Dracula vreme de şapte ani, au fost inventate, nefiind susţinute de documente sau dovezi arheologice.

Castelul Corvinilor este cel mai vizitat monument istoric al Hunedoarei, de către străini. Turişti din toate colţurile lumii au trecut pragul cetăţii din secolul al XV-lea, fascinaţi de legendele sale întunecoase. Multe dintre ele sunt simple invenţii ale unor ghizi cu imaginaţia bogată, care i-au îndrumat în trecut pe vizitatori prin cele aproape 40 de încăperi edificilui sau ale unor autori pasionaţi de senzaţional. Iată câteva dintre aceste mituri.

Vlad Ţepeş, întemniţat şapte ani în castel
„Vlad Ţepeş ar fi fost întemniţat pentru şapte ani într-un beci de la Castelul Corvinilor”. În realitate, potrivit documentelor vremii, voievodul muntean, fost aliat al lui Matia Corvin, a fost arestat din ordinul regelui, deposedat de tron şi trimis într-o captivitate prelungită pe durata a 12 ani, la Vişegrad, lângă Buda. O anecdotă despre prizonieratul lui Ţepeş, nedocumentată istoric, vorbeşte despre captivitatea sa. „Nici în temniţă Dracula nu şi-a lăsat obiceiul său cel rău, drept care vâna şoareci şi punea să i se cumpere păsări la târg, pe aceste animale satisfăcându-şi pofta de a chinui”, scriau autorii versiunii slave a „Povestirii despre Dracula voievod", citaţi în volumul „Vlad Ţepeş (Dracula), între legendă şi adevăr istoric” (Editura Enciclopedică).

castelul corvinilor

Prizonierii turci: „Apă aveţi, dar inimă nu”
O inscripţie arabă de lângă fântâna Castelului Corvinilor a dat naştere legendei celor trei prizonieri turci, ucişi după ce ar fi săpat în stâncă, vreme de 15 ani, pentru a găsi apă. Ioan de Hunedoara le-ar fi promis că dacă vor găsi apă în stânca pe care a fost zidit castelul vor fi eliberaţi. Turcii au dat de apă, la aproape 30 de metri adâncime, însă între timp, voievodul Transilvaniei a murit, iar soţia sa Elisaneta Szilagyi, nu a mai respectat promisiunea acestuia şi a poruncit decapitarea prizonierilor.

O altă varientă, relatată de Dumitru Almaş în „Povestiri istorice pentru copii, şcolari, şomii patriei şi pionieri” (1982). „Peste trei zile, Iancu a venit la fântână şi-a întrebat: <<Ce aţi scris acolo?>> <<Apă ai, inimă n-ai>>, a tălmăcit, cu îndrăzneală, unul din prizonieri.  <<Voi îmi cereţi mie inimă? le-a strigat Iancu. Îmi cotropiţi ţara şi-mi ucideţi vitejii, vă năpustiţi asupra-mi să mă ucideţi şi vreţi să mai am milă pentru voi? Cum de nu v-au sfâşiat fiarele, acum trei ani?>> <<Soţia ta, voievoade, ne-a făgăduit libertatea, dacă săpăm fântână în stâncă şi aducem apa în castel>>, a lămurit altul dintre prizonierii turci. <<Ai făgăduit tu asta?>>, şi-a întrebat voievodul soţia. <<Da>>, a răspuns doamna. <<Atunci să fie slobozi! Făgăduiala dată e datorie curată. Şi, acolo unde veţi merge, spuneţi că stăpânul Castelului Hunedoara are şi apă în castel şi milă omenească în inimă>>”. Inscripţia în limva arabă poate fi văzută, însă reprezintă numele unor personaje.

castelul corvinilor

Tunelul secret ce leagă Castelul de Cetatea Devei
Legenda tunelului secret de sub Castelul Corvinilor nu este confirmată de istorici sau arheologi. Ea  spune că galeria, săpată în urmă cu mai multe secole, ar fi pornit de sub una dintre încăperile castelului sau din apropierea monumentului şi ar fi fost îndreptată spre Cetatea Devei, aflată la aproape 20 de kilometri de Hunedoara. Mitul este legat de faptul că în Dealul Cetăţii Devei au fost în trecut mai multe intrări în galeriile miniere, ale cărori intrări pot fi văzute. Într-o variantă a poveştii se spune că tunelul a fost săpat de prizonierii turci şi era folosit pentru deplasarea armatelor care apărau castelul şi cetatea.

castelul corvinilor

Galeria în care a fost ascuns trupul unei domniţe
O legendă inspirată din povestea documentată a Barbarei (Anei) Torok soţia unui nobil care a stăpânit Castelul Corvinilor spune că domniţa, executată pentru adulter, prin baterea unui piron în cap, nu a fost îngropată creştineşte, deoarece soţul ei, căpitanul Ioan Torok, considera că a fost prea păcătoasă. Trupul femeii a fost aşezat într-un sicriu de cleştar şi ascuns într-o galerie care ar face legătura dintre Castelul Corvinilor şi o biserică din vecinătatea monumentului: fie biserica reformată, fie o biserică aflată în trecut în Grădina Castelului Corvinilor, numită „biserica popilor roşii”, despre care nu se cunosc detalii.

castelul corvinilor

Fantomele căutate de străini
Castelul Corvinilor ar fi bântuit de fantome sau strigoi, potrivit unor  legende, însă faptul nu a fost confirmat nicodatî. Lipsa dovezilor nu i-a împiedicat, în urmă cu câţiva ani, pe realizatorii unui show de televiziune din Marea Britanie să prezinte castelul drept unul dintre locurile strigoilor. Show-ul „The most haunted” prezenta o aventură înfricoşătoare, filmată pas cu pas prin încăperile Castelului Corvinilor, în care protagoniştii acestuia au reuşit să ia legătura, prin şedinţe de spiritism, cu unul dintre vechii chiriaşi ai castelului, un nobil al secolelor XIII – XIV. Şi alţi „căutători de fantome” au realizat documentare la castel.

castelul corvinilor

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Cea mai bizară cetate dacică: povestea celor două relee de telefonie din mijlocul aşezării de pe Dealul Sânpetru

Aşezarea dacică de pe Dealul Sânpetru, în vecinătatea căruia a fost construit Castelul Corvinilor, a rămas puţin cunoscută turiştilor, iar cei care află despre existenţa ei, în afara rămăşiţelor şantierului arheologic găsesc aici două relee de telefonie.

Super-afaceri la Castelul Corvinilor: parc de aventură, hotel şi restaurant de lux lângă cetatea cu sute de mii de turişti

Un parc de aventură întins pe cinci hectare este construit în imediata vecinătate a Castelului Corvinilor. Investiţia se adaugă altor afaceri dezvoltate în prezent în zonă, un restaurant şi un hotel de lux, dar şi alte investiţii mai mici, bazate pe numărul de vizitatori al monumentului: peste 100.000 numai în acest an.

Cum au fost batjocorite marile cetăţi în trecut. Localnicii profitau de dezastrul aşezărilor, dar străinii se cutremurau

Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi biserici din vestul ţării chiar de către localnici. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, Castelul Corvinilor a fost lăsat de izbelişte, iar biserica din Densuş a scăpat cu greu de la distrugere.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite