Topul viitoarelor oraşe-şantier, cu investiţii finanţate prin PNDL. Reşedinţa judeţului a ajuns în coada clasamentului

Municipiul Deva a accesat finanţare pentru doar două investiţii. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Peste 200 de investiţii derulate în judeţul Hunedoara începând din 2018 vor fi finanţate prin Progamul Naţional de Dezvoltare Regională 2. Lista actualizată a obiectivelor de investiţii publicată de Ministerul Dezvoltării Regionale arată ce oraşe din judeţ se vor afla în şantier şi care sunt administraţiile locale care au eşuat în a atrage fonduri.

Lista actualizată a investiţiilor pentru care au fost alocate fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II) în perioada 2017-2020, cu Ordine aprobate ale Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) poate fi consultată pe site-ul instituţiei. Ea oferă detalii despre cum au reuşit administraţiile locale să acceseze fonduri pentru investiţiile plănuite. În judeţul Hunedoara, peste 200 de proiecte au fost aprobate pentru a primi finanţări. Municipiul Hunedoara a obţinut finanţare pentru 35 de investiţii, în schimb, în Deva, vor fi alocate fonduri prin PNDL 2 pentru doar două proiecte. Topul municipiilor şi oraşelor hunedorene cu cele mai multe investiţii aprobate este următorul:

Hunedoara va primi finanţare pentru 35 de proiecte, cele mai mari investiţii fiind construcţia unei creşe (6,1 milioane lei) şi reabilitarea Bulevardului Mihai Viteazul (6,9 milioane lei).

Orăştie va primi fonduri prin PNDL 2 pentru zece proiecte, cel mai important fiind dotarea cu echipamente medicale şi de înaltă performanţă, echipamente pentru blocul alimentar şi mobilier medical la Spitalul Municipal Orăştie (4,5 milioane lei).

Petrila a obţinut fonduri pentru opt proiecte de infrastructură locală, cea mai mare investiţie fiind modernizarea străzilor şi cartierelor 8 Martie, 22 Decembrie, Tudor Vladimirescu, Minei şi Alexandru Sahia (4,5 milioane lei).

Geoagiu a primit finanţare pentru şapte proiecte, Geoagiu, cel mai important fiind construirea unui pod pe Râul Geoagiu spre acces în cartierul locuit romi (2,1 milioane lei).

Uricani va derula şase proiecte finanţate prin PNDL 2, cel mai valoros fiind modernizarea drumurilor vicinale din oraşul Uricani şi din localităţile componente (zece milioane lei).

Simeria va demara cinci proiecte, cele mai importante fiind reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Colegiul Tehnic de transport feroviar Anghel Saligny - Şcoala gimnazială Sigismund Toduţă (15 milioane lei) şi Reabilitarea, modernizare şi dotare Colegiul Tehnic de transport feroviar Anghel Saligny (nouă milioane lei).

Patru proiecte finanţate prin PNDL 2 se vor derula în Haţeg, cel mai mare fiind modernizarea străzilor Horea şi Progresului (1,4 milioane lei).

Municipiul Vulcan are trei proiecte aprobate în PNDL 2, cel mai important fiind modernizarea  străzilor şi aleilor pietonale din cartierul Traian (două milioane lei).

Călan va derula trei proiecte, cu fonduri alocate de minister, cel mai mare fiind modernizarea străzilor din oraş (13,3 milioane lei).

Reşedinţa de judeţ, codaşă la proiecte
Administraţia locală din Deva va primi finanţare doar pentru trei proiecte, iar municipiile Petroşani, Lupeni, Brad şi oraşul Aninoasa pentru câte o investiţie.
PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din ţară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice, în domeniile: sănătate, educaţie, apă – canalizare, energie termică şi electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire şi sport, informează Ministerul Dezvoltării Regionale. „Cea de-a doua etapă a programului finanţează 9.500 de obiective de investiţii, dintre care 2.500 de creşe şi grădiniţe, 2.000 de şcoli şi 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiţii sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei, credite de angajament”, au precizat reprezentanţii MDRAPFE.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Poveştile fascinante despre momârlani, urmaşii dacilor în Valea Jiului. „Ciobanul dăruit cu puterea vrăjitoriei“ al lui Jules Verne, păstorii miţoşi descrişi de Iorga

Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.

Documentarul „Vin Românii”. Cât adevăr este în povestea lui Adrian din Lupeni, românul imigrant care doarme sub pod

Adrian, un tânăr din Lupeni, se numără printre protagoniştii celui de-al doilea episod al dosumentarului „Vin Românii”, difuzat de o televiziune din Marea Britanie. Hunedoreanul povesteşte realităţile crude din Valea Jiului, care l-au determinat să îşi caute norocul în Anglia. A ajuns să trăiască sub un pod, alături de şobolani.