A nins în masivul Parâng, însă vremea capricioasă nu i-a descurajat pe trei tineri, din Arad, care au vrut „să cucerească” munţii  aproape dezbrăcaţi.

Tânărul surprins aproape dezbrăcat în munţii Parâng, în plină iarnă: „M-am antrenat timp de doi ani“

Femeie dispărută în Munţii Parâng. S-a retras la o colibă şi creştea animale, dar a pierdut legătura cu rudele

Noua şosea din munţii Parâng stârneşte controverse. Demolare la o săptămână de la inaugurare FOTO

Turişti căutaţi în Retezatul Mic. Noaptea  şi vremea de iarnă i-au prins pe creste

Grupul a trecut pe la punctul Salvamont din Parâng, pentru a se informa despre condiţiile meteo şi starea traseului. Au fost sfătuiţi să îşi mai ia o haină pe ei, ţinând cont că în zona alpină viscoleşte.

„Cât timp situaţia e sub control, muntele înseamnă libertate, apoi ne bazăm pe responsabilitate”, a fost mesajul publicat de Dispeceratul Salvamont România, alături de imaginile cu cei trei turişti.

Masivul Parâng este principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Staţiunea montană Parâng se află la circa 10 kilometri de Petroşani, la capătul unei şosele modernizată în ultimii ani. În afara staţiunii de schi, masivul oferă şi alte atracţii: o mulţime de lacuri glaciare, pajişti alpine, poieni acunse în păduri aproape neumblate, creste acoperite de zăpadă, ocupate de capre negre şi panorama unuia dintre cele mai înalte vârfuri din ţară, Parângul Mare. Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor

VIDEO Priveliştile superbe din Masivul Retezat care arată de ce românii îi spun „târâmul fermecat cu ochi albaştri”