Hunedoara

articolul anterior articolul urmator

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe Ruta împăraţilor romani. Proiectul turistic a primit recunoaşterea europeană

0
4 Jun 2015 10:29:04
Autor: Daniel Guţă
Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost inclusă într-un proiect internaţional, denumit "Ruta împăraţilor romani", în care se regăsesc cele mai importante situri ale unor foste aşezări romane din România, Bulgaria, Serbia şi Croaţia. Proiectul a fost certificat de Consiliul Europei.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fost notificat de către reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism că unul dintre proiectele în care este implicat împreună cu mai mulţi parteneri externi a primit o recunoaştere oficială din partea Consiliului Europei, a informat instituţia.

Proiectul recunoscut pe plan internaţional se numeşte „Ruta împăraţilor romani” şi include, între cele 20 de situri arheologice din Serbia, România, Croaţia şi Bulgaria şi situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ruta împăraţilor romani, alături de Ruta dunăreană a vinului (din care fac parte 12 regiuni viticole), a fost certificată ca şi rută culturală europeană a Consiliului Europei.

„Recunoaşterea acestui proiect va asigura o mai mare vizibilitate pe plan internaţional celui mai important obiectiv istoric aflat în administrarea MCDR Deva. Prin demersurile întreprinse până acum şi prin corelarea cu celelalte proiecte pe care le derulăm la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, situl arheologic de aici va putea fi pus mult mai bine în valoare şi va putea reprezenta pe viitor unul dintre polii de atracţie în domeniul turismului cultural din România”, a precizat Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Din România, alături de Sarmizegetusa Ulpia Traiana, au mai fost selectate pentru a face parte din Ruta împăraţilor romani şi siturile de la Adamclisi, Histria, Apulum şi Roşia Montană, au informat reprezentanţii muzeului.


Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg, şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-alungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu. Potrivit cercetătorilor, oraşul în formă patrulaterică era înconjurat de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite. Porţile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Piaţa era în centrul oraşului, în care se mai aflau clădirile administrative şi religioase. În afara cetăţii erau case, temple, construcţii diverse şi cimitire. În secolul al doilea, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public.

Cum a fost ruinat oraşul antic

Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Potrivit istoricilor, pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi, dar nu de marea masă a populaţiei. Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia.



Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa cuprinde: Amfiteatrul, Templul zeiţei Nemesis, Templul lui Liber Pater, Templul zeilor Domnus şi Domna, Sanctuarul Zeilor Aesculapius şi Hygia, Templu Mare, Templul zeului Silvanus, Horreum, Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis), Forul lui Traian (forum vetus), Forum novum, Capitoliul, zonele de locuinţe de la vest de cele două foruri şi necropola estică.


Vă recomandăm şi:

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările