Un deceniu de procese. Decizie în dosarul celor peste 10.000 de hectare din Munţii Retezat retrocedate austriecilor
0
Din anul 2009, circa 10.000 de hectare de păşuni şi păduri din Retezat fac obiectul unui proces între Academia Română şi presupuşii urmaşi ai familiei Kendeffy, care au primit în 2006, titluri de proprietate asupra unor suprafeţe impresionante de teren. Judecătoria Haţeg a luat o decizie în cazul retrocedărilor controversate.
La aproape zece ani de la începerea procesului, în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate prin care austriecele Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz, moştenitoare ale familiei Kendeffy ,au primit în 2006 peste 10.000 de hectare de păduri şi păşune în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui), dosarul se judecă încă, pe fond, la Judecătoria Haţeg.
Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Comisia locală Râu de Mori pentru stabilirea dreptului deproprietate privată asupra terenurilor, Comuna Sântămăria Orlea şi Asociaţia Composesorală Bărăşteana au fost admişi ca intervenienţi în proces.
„Instanţa a încuviinţat cerererile de amânare a cauzei formulate de reprezentantul reclamantei şi reprezentantul pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, pentru a depune la dosar puncte de vedere cu privire la notele formulate de expert, stabilind un nou termen de judecată pentru 5 septembrie 2009”, a informat Judecătoria Haţeg.
Au primit munţi întregi în câteva luni
Din 2006, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat, în doar câteva luni de la depunerea cererilor, ca Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth să intre în posesia imenselor suprafeţe de teren din Retezat. Au fost considerate urmaşe ale lui Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus, care ar fi deţinut până în anii 1920 proprietăţile.
„Domeniul Retezat a aparţinut fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. Primul a părăsit ţara şi a fost despăgubit în procesul optanţilor din Fondul A cu suma de 856.211 coroane – aur drept despăgubiri şi 14.844 coroane aur daune pentru dezorganizarea exploataţiei, conform Deciziei Tribunalului Arbitral de la Paris. Gabriel Kendeffy, rămas în ţară, a respins ofertele de ieşire din indiviziune, declanşându-se un lung proces judiciar care nu s-a finalizat până în anul 1949. Domeniul Kendeffy a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române fiind cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România. Reconstituirea este ilegală deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”, se arăta într-un raport al Curţii de Conturi a României, din 2013.
Astfel, în 2006, la scurt timp după înfiinţarea ei, Comisia constituită în baza unui ordin al Prefectului le-a atribuit celor două presupuse moştenitoare a fraţilor Kendeffy titlurile de proprietate pentru trenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ. Maria Kendeffy a decedat în 2017, la vârsta de 97 de ani, într-un azil din Viena, iar suprafeţele din Retezat şi Ţara Haţegului au ajuns la fiica sa Elisabeth Pongracz şi soţul acesteia Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac). Elisabeth Pongracz renunţase dinainte la atribuirea în proprietate a terenurilor în favoarea mamei sale, iar aceasta din urmă l-a mandatat pe ginerele ei, Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac) să se ocupe de actele necesare retrocedărilor.
Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. Domeniul Kendeffy din Retezat a intrat în anul 1949 în proprietatea Academiei Române şi face parte din cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din România.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
