Un muzeu virtual 3D dedicat civilizaţiei dacice va fi înfiinţat în Deva

Proiectul spaţiului muzeal 3D are o valoare de aproape un milion de euro. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O secţie muzeală dedicată cetăţilor dacice şi artefactelor descoperite în urma săpăturilor arheologice va funcţiona în Deva, în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane. Aici, vizitatorii vor putea folosi tehnologia de ultimă generaţie pentru a afla informaţii despre civilizaţia strămoşilor noştri.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva va oferi vizitatorilor, de anul viitor, un spaţiu interactiv dedicat civilizaţiei dacice.

Muzeul din Deva, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj – Napoca, Universitatea Babeş – Bolyai şi Universitatea Tehnică din Cluj Napoca sunt parteneri într-un proiect finanţat cu aproape un milion de euro, prin Granturi SEE (acordate de Islanda, Lichtenstein şi Norvegia). Proiectul vizează înfiinţarea, în cadrul muzeului din Deva şi a muzeului din Cluj Napoca, a unei secţii muzeale dedicată cetăţilor dacice şi istoriei antice a poporului român, în care vizitatorii vor putea folosi tehnologia de ultimă generaţie pentru a afla informaţii despre artefacte. Şi în Cluj Napoca va funcţiona o astfel de secţie muzeală, iar realizatorii proiectului susţin că un astfel de muzeu virtual reprezintă un proiect unic în România.

”Proiectul oferă posibilitatea de a pune în valoare altfel atât monumentele descoperite în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, cât şi patrimoniul mobil al muzeelor. Pe lângă scanarea a 500 de obiecte din cele două muzee, un obiectiv al proiectului este reconstituirea virtuală a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, respectiv Sarmizegetusa Regia, Costeşti - Cetăţuie, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa, dar şi a altor aşezări antice din zonă”, a precizat Cristina Bodo, cercetător ştiinţific în cadrul MCDR Deva. Reconstituirea 3D se va face la milimetru.

Proiectul, denumit ”Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextuualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei”, a demarat în luna aprilie a acestui an, iar până în prezent au fost digitalizate circa 150 de artefacte şi a început reconstituirea virtuală a monumentelor. Muzeul virtual va fi disponibil şi on-line. Cele două spaţii expoziţionale vor fi inaugurate în Deva şi Cluj-Napoca în luna aprilie a anului viitor.

Vă recomandăm şi:

Blestemul aurului dacic: patru traficanţi de comori furate din Sarmizegetusa Regia vor face închisoare şi vor fi obligaţi la plata daunelor de 3,8 milioane de euro

Tribunalul Hunedoara a pronunţat sentinţa în dosarul penal în care patru hunedoreni au fost anchetaţi pentru furtul şi traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice, în valoare de aproape patru milioane de euro. Hunedorenii au fost condamnaţi la închisoare şi la plata despăgubirilor.

Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia

Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia.

Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia

Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro

Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.