Un scriitor în scaun cu rotile va mărşălui 100 de kilometri în onoarea lui Avram Iancu: „Ne oprim la mormântul său”
0Deşi se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile, Laurian Stănchescu va porni într-un marş de 100 de kilometri, pentru a-l comemora pe Avram Iancu, înaintea Serbărilor Naţionale de la Ţebea.
Scriitorul Laurian Stănchescu (65 de ani), iniţiatorul marşului comemorativ de 100 de kilometri dedicat lui Avram Iancu, va porni marţi, de această dată în scaun cu rotile, pe acelaşi traseu, din satul Vidra (judeţul Alba) până la mormântul „Crăişorului Munţilor”, din Ţebea (judeţul Hunedoara).
Laurian Stănchescu a organizat marşul începând din anul 2010, în săptămâna care precede Serbările Naţionale de la Ţebea, care au loc la mijlocul lunii septembrie. În 2017, Stănchescu a parcurs pe jos, desculţ, cei 100 de kilometri, însă în acest an, din cauza stării de sănătate precare, va fi nevoit să recurgă la scaunul cu rotile.
„Vom pleca marţi dmineaţă de la casa lui Avram Iancu, iar la ora 12:30 vom face o ceremonie la monumentul lui Avram Iancu, din Câmpeni, apoi vom face o altă ceremonie la Abrud, unde se află statuia lui Avram Iancu, şi după aceea vom face popasuri la toate bisericile şi monumentele dedicate lui Avram Iancu, din cale. În 7 septembrie vom ajunge la Brad şi ne vom opri apoi la mormântul său de la Ţebea. Scopul acestui marş este de a crea o stare de spirit pur românească”, spune Laurian Stănchescu.
Duminică, 8 septembrie, mii de oameni sunt aşteptaţi la sărbătoarea de la Ţebea în care va fi omagiat Avram Iancu, de la moartea căruia se împlinesc 147 de ani. Evenimentul va debuta cu un ceremonial religios, la biserica din localitate, unde se află şi Complexul istoric şi mormântul lui Avram Iancu. Slujba va fi urmată de evocarea istorică a evenimentului, de ceremonia depunerii de coroane şi defilarea Gărzii de Onoare. Manifestările vor continua cu un spectacol folcloric la care au fost invitaţi Maria Ciobanu, Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Mariana Anghel, Ciprian Roman, Sava Negrean Brudaşcu, Grupul Iza (Maramureş), Grupul Voievozii Munţilor (Covasna) şi Ansamblul Folcloric „Drăgan Muntean”.
147 ani de la moartea lui Avram Iancu
Avram Iancu (1824-1872), omagiat la Ţebea, a fost înfăţişat drept unul dintre marii eroi ai românilor în timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849, din Transilvania. Din toamna anului 1848 până în vara anului următor, Avram Iancu şi miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina au fost implicaţi în mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui.
Cele mai sângeroase conflicte s-au dat în mai 1949 la Abrud şi în împrejurimile oraşului din Munţii Apuseni. La doar câţiva ani după încheierea Revoluţiei din 1848 – 1849, destinul său a luat o turnură tragică. Istoricii susţin că în ultimii ani din viaţă Iancu, bolnav, prefera să rătăcească prin satele muntenilor din Apuseni, nedespărţit de fluierul cu care doinea. La începutul anului 1872, starea de sănătate a lui s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criş, judeţul Hunedoara, din cauza unei hemoragii şi a tusei chinuitoare. Acolo şi-a petrecut ultimele săptămâni din viaţă. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la vârsta de 48 de ani, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria Nicolae Iorga, după mai mulţi ani în care a avut de suferit de pe urma bolilor şi pe care i-ar fi trăit în sărăcie.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
